Beijingul a lansat în 2013 proiectul de infrastructuri "Noile drumuri ale mătăsii", pentru a lega Asia, Europa şi Africa de China, cu porturi, linii feroviare, aeroporturi şi parcuri industriale.
Unele proiecte, în special hidrocentralelele şi termocentralele pe cărbune, sunt acuzate că provoacă pagube mediului.
O analiză a amprentei carbon a dezvoltării infrastructurilor în ţările implicate în aceste noi drumuri ale mătăsii duce la concluzia că poate afecta obiectivele Acordului de la Paris din 2015 de a menţine temperatura medie mondială cu 2 grade Celsius sub nivelul din epoca preindustrială.
Potrivit Tsinghua Center for Finance and Development, cele 126 de ţări care au semnat acorduri de cooperare cu China reprezintă 28% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Organizaţia a modelizat efectele dezvoltării porturilor, oleoductelor, liniilor feroviare şi autostrăzilor în 17 dintre acestea şi a ajuns la concluzia că unele ţări, ca Rusia, Iranul, Arabia Saudită sau Indonezia ar trebui să îşi reducă emisiile de dioxid de carbon cu 68% până în 2050 pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris.
"Avem un scenariu 'business as usual' care spune că dacă vom continua pe acelaşi drum, chiar dacă toate celelalte ţări din lume, inclusiv Statele Unite, Europa, China şi India, se aşază pe traiectoria celor 2 grade Celsius, bugetul carbon va exploda însă", a declarat Simon Zadek, de la Centrul Tsinghua.
China este cel mai mare emiţător de dioxid de carbon şi reprezintă circa 30% din emisiile la nivel mondial.
Pentru Simon Zadek, China trebuie să ducă "politici coerente" în raport cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon, atât la ea, cât şi în străinătate.
Studiul a fost efectuat împreună cu societatea Vivid Economics şi fundaţia ClimateWorks.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
