Surovikin s-a născut pe 11 octombrie 1966 în Novosibirsk şi a absolvit Şcoala Militară din Omsk în 1987. A fost detaşat într-o unitate Spetznaz şi a luptat în războiul sovieto-afgan.
În august 1991, a fost promovat la gradul de căpitan şi era comandantul Batalionului 1 Infanterie şi Divizia Tamanskaya. În timpul loviturii de stat din august, Surovikin a avut ordin să îşi trimită batalionul prin tunelul de la Garden Ring, unde trei demonstranţi au fost ucişi. După înăbuşirea loviturii de stat, Surovikin a fost arestat şi interogat timp de şapte luni. Acuzaţiile împotriva sa, însă, au fost închise după ce Boris Yeltsin a concluzionat că Surovikin doar urma nişte ordine. A fost promovat în grad de maior ulterior.
În noiembrie 2008, Surovikin a devenit şeful Departamentului de Operaţiuni principale al Statului Major, iar în ianuarie 2010 a devenit şeful districtului militar Volga.
Pe 9 iunie 2017, a devenit cunoscut în media după ce a fost numit comandant al trupelor armate ruseşti trimise în Siria. El a fost numit în septembrie acelaşi an drept un posibil succesor al lui Viktor Bondarev, care fusese eliberat din funcţia de Comandant al Forţelor Aerospaţiale.
Sub comanda lui Surovikin, ruşii au întors soarta războiului din Siria, iar guvernul sirian a preluat controlul asupra a 50% din ţară până la finalul anului 2017.
În 2021, Surovikin a fost promovat la gradul de General de armată şi era considerat succesorul natural al lui Valery Gerasimov.
În februarie 2022, Surovikin a fost adăugat pe lista sancţiunilor dictate de UE pentru că "este responsabil de susţinerea şi implementarea unor acţiuni şi politici care subminează şi ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, precum şi stabilitatea şi siguranţa din Ucraina", scrie Wikipedia.
Numele predecesorului său nu a fost niciodată dezvăluit în mod oficial, dar, potrivit presei ruse, este vorba despre generalul Alexandr Dvornikov, de asemenea veteran al celui de-al doilea război cecen şi comandant al forţelor ruseşti în Siria între 2015 şi 2016.
Este un fapt rar că o astfel de decizie este făcută publică de Moscova, scrie AFP, adăugând că ea survine după o serie de înfrângeri zdrobitoare suferite de armata rusă în Ucraina.
La începutul lunii septembrie, forţele Moscovei au fost alungate din cea mai mare parte a regiunii Harkov din nord-est, într-o contraofensivă ucraineană în urma căreia Kievul a recucerit mii de kilometri pătraţi de teritoriu.
De asemenea, trupele ruseşti au pierdut 500 de kilometri pătraţi de teritoriu în regiunea Herson din sudul Ucrainei şi au scăpat la limită de încercuirea în Lîman, un centru logistic aflat acum în mâinile Kievului.
Înfrângerile au provocat critici din interiorul elitei ruse, liderul cecen Ramzan Kadârov acuzând conducerea militară, iar un oficial parlamentar de rang înalt, Andrei Kartapolov, a cerut public armatei să "înceteze să mai mintă" cu privire la înfrângerile sale.
Anunţul survine în ziua în care o explozie a distrus parţial Podul Crimeii, o infrastructură cheie pentru aprovizionarea peninsulei anexate de Moscova şi de forţele ruseşti din Ucraina, şi dragă lui Vladimir Putin, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
