Principala provocare pentru renovarea muzeului - situat în centrul Parisului şi cu o istorie de 150 de ani - a fost conservarea farmecului său original, după cum a afirmat Francois Chatillon, arhitectul însărcinat cu aceste lucrări: să schimbăm totul, fără să schimbăm nimic.
Restaurarea nu poartă nicio amprentă evidentă, doar trei scări monumentale construite, care îmbunătăţesc circulaţia pe verticală, ilustrează epoca noastră. Restul s-a făcut respectându-se aspectul edificiului, explică Chatillon în timpul unei vizite a lucrărilor.
Când va fi redeschis publicului, muzeul va fi accesibil şi pentru persoanele cu mobilitate redusă, va fi adaptat normelor climatice şi exponatele sale vor fi prezentate într-un parcurs cronologic.
În plus faţă de restaurarea faţadelor, a tâmplăriei şi a operelor, s-au modificat amplasamentul colecţiilor şi circulaţia vizitatorilor. Au mai fost construite şi săli de prezentare unde va fi rezumată istoria Parisului din Mezolitic şi până în secolul XXI şi care vor oferi de asemenea ocazia unei aprofundări a perioadelor de referinţă din istoria Franţei, precum Revoluţia Franceză.
La parterul muzeului se vor organiza ateliere pedagogice, spaţii de informare despre opere şi arhive, proiecţii de imagini şi seminarii.
Restaurarea Muzeului Carnavalet face parte din planul de renovare a muzeelor pariziene iniţiat de primăriţa Anne Hidalgo, plan în care, printre alte edificii se evidenţiază Casa Balzac, noul Muzeu al Eliberării şi Muzeul de Artă Modernă.
Prima expoziţie sezonieră va fi găzduită de Muzeul Carnavalet în noiembrie 2020, despre fotograful francez Henri Cartier-Bresson şi relaţia sa cu Parisul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
