"Ancheta şi interogatoriul asupra persoanelor arestate au stabilit că grupul terorist armat (...) a folosit, la 3 noiembrie 2019, acoperirea nopţii pentru a intra ilegal în Tadjikistan din republica islamică Afganistan", a transmis poliţia de frontieră din Tadjikistan într-un comunicat, precizând că atacatorii 'sunt cu toţii membri ai grupării Statul Islamic'.
Cincisprezece atacatori dintr-un grup neidentificat, precum şi un poliţist şi un militar au fost ucişi în Tadjikistan într-un atac asupra unei unităţi a gărzilor de frontieră, a anunţat anterior miercuri Ministerul de Interne din această ţară din Asia Centrală. Atacul, comis de 'persoane neidentificate şi mascate', a avut loc în noaptea de marţi spre miercuri în apropiere de frontiera cu Uzbekistanul, la circa 50 de km de capitala Duşanbe, conform ministerului.
În operaţiunea de ripostă a trupelor tadjice, '15 membri ai grupului armat au fost neutralizaţi şi alţi patru arestaţi', a precizat aceeaşi sursă, conform căreia în incident au murit de asemenea 'un soldat al gărzii de frontieră şi un poliţist'. Patru vehicule aparţinând atacatorilor au fost de asemenea distruse, conform comunicatului ministerului, care a publicat fotografii cu maşini arse pe un drum de pământ. Atacul survine în contextul în care Tadjikistanul marchează miercuri Ziua Constituţiei, zi de sărbătoare.
Tadjikistanul, care a devenit independent odată cu prăbuşirea URSS în 1991, se confruntă de atunci cu o multitudine de mişcări armate islamiste sau jihadiste. Acest stat foarte sărac, care se învecinează cu Afganistanul şi a cărui populaţie este majoritar sunnită, s-a confruntat cu un sângeros război civil între puterea pro-comunistă şi rebeli integrişti musulmani, care a făcut peste 100.000 de morţi între 1992 şi 1997.
Ciocniri armate au loc cu regularitate de mai multe decenii în Asia Centrală, unde avansul islamismului radical este un subiect de îngrijorare majoră în cele cinci ţări din regiune: Tadjikistan, Kârgâzstan, Kazahstan, Turkemenistan şi Uzbekistan. Tadjikistanul este în special cunoscut pentru tulburările sângeroase din mai 2019 (32 de morţi) şi noiembrie 2018 (26 de morţi) din închisori. Acestea au fost declanşate de militanţi ai grupării Statul Islamic care se aflau în detenţie.
În faţa avansului islamist, fosta republică sovietică a luat măsuri radicale din 2015 pentru a contracara influenţa islamiştilor, printre care raderea forţată a bărbii sau o campanie împotriva portului de jihab în rândul femeilor. Ţara este condusă cu o mână de fier de acelaşi preşedinte din 1992, Emomali Rahmon. Perspectivele economice sumbre ale ţării şi corupţia endemică i-au împins totuşi pe mulţi tineri să aleagă exilul sau radicalizarea, uneori pe amândouă în acelaşi timp. Conform serviciilor de securitate ruse, între 2.000 şi 4.000 de cetăţeni din Asia Centrală s-au alăturat unor organizaţii jihadiste în Irak şi Siria, indiferent dacă e vorba de Statul Islamic sau de ramura siriană a Al-Qaida, informează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
