Comisia de buget a Senatului a acordat, marţi, un raport favorabil propunerii legislative prin care părinţii care revin în activitate vor beneficia de un stimulent de inserţie pe piaţa muncii egal cu indemnizaţia lunară pe care o primeau pentru creşterea copilului.
Potrivit proiectului, "persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul , obţin venituri supuse impozitului au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum egal cu indemnizaţia lunară de creştere a copilului" şi "persoanele care au finalizat concediul pentru creşterea copiilor şi obţin venituri supuse impozitului beneficiază de un stimulent de inserţie în cuantum de 650 de lei, după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi".
Majorarea stimulentului la un cuantum de 100% din valoarea indemnizaţiei
"Prin majorarea stimulentului de inserţie la un cuantum de 100% din valoarea indemnizaţiei, se urmăreşte o integrare mult mai rapidă a tinerilor părinţi pe piaţa muncii. Măsurile propuse nu determină o majorare a cheltuielilor bugetare (...), fiind estimat chiar un potenţial impact bugetar pozitiv asupra veniturilor şi cheltuielilor.
Se pot obţine venituri bugetare suplimentare din activităţile economice desfăşurate de către beneficiarii de indemnizaţii, prin faptul că aceştia revin mai devreme în activităţile productive, iar măsurile au o influenţă pozitivă asupra ocupării (în special a mamelor) şi asupra eventualelor cheltuieli de asistenţă socială", se arată în expunerea de motive a propunerii legislative iniţiate de un grup de parlamentari PNL şi USR.
Iniţiatorii îşi propun ca măsurile prevăzute să genereze "efecte pozitive asupra natalităţii şi familiei".
Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Senatului.
România, în fața unui declin demografic major
România se confruntă cu un declin demografic care duce la scăderea și îmbătrânirea populației, cu efecte asupra economiei, pieței muncii, sistemului de sănătate și asigurărilor sociale.
"România se confruntă cu un declin demografic structural, marcat de scăderea constantă a populației rezidente și un proces accelerat de îmbătrânire. Potrivit celor mai recente date statistice disponibile, la 1 ianuarie 2025 populația cu reședința pe teritoriul național a scăzut cu peste 24.000 față de anul anterior, ajungând la 19,043 milioane. S-a menținut trendul descendent istoric al natalității, în 2025 înregistrându-se 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori și o rată totală de fertilitate de 1,37 nașteri pentru fiecare femeie.
Fenomenul îmbătrânirii populației s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (65+ ani) crescând de la 17% (2015) la 20,3% (2025). Deși populația a scăzut, soldul migrației internaționale a fost pozitiv pentru al treilea an consecutiv, numărul imigranților depășindu-l pe cel al emigranților cu 71.300 de persoane. La această evoluție a contribuit prezența refugiaților din Ucraina, precum și cea a lucrătorilor extracomunitari, proveniți preponderent din țări asiatice.
Conform celei mai recente proiecții asupra populației realizată de Eurostat (în iunie 2023, pe baza datelor demografice din anul 2021), până în anul 2100 România va ajunge la 14,6 milioane de locuitori, înregistrând o scădere de 4,4 milioane. Concomitent, se va modifica structura pe vârste a populației, fiind estimată diminuarea cu circa 1,1 milioane a populației tinere (0-14 ani)”, se arată în analiza publicată de revista Intelligence.