DCNews › Economie › Economia României, la margine de prăpastie după epoca Bolojan. Soluțiile propuse de Cristian Erbașu: „Suntem deja în recesiune”

Economia României, la margine de prăpastie după epoca Bolojan. Soluțiile propuse de Cristian Erbașu: „Suntem deja în recesiune”

Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu. Sursa foto: Agerpres

Ce îşi doresc antreprenorii de la noul Guvern al României? Cum poate fi deblocată economia? România nu mai beneficiază, în 2027, de banii din PNRR, astfel că soluţiile trebuie căutate în altă parte.

Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) susține măsuri concrete pentru stimularea producției, investițiilor și creșterii valorii adăugate în economia națională.

În acest context, DC News l-a contactat pe Cristian Erbaşu, preşedintele CAIR, antreprenor, pentru a afla răspunsul la cele mai presante întrebări. Ce vor antreprenorii de la noul Guvern? Cum poate fi deblocată economia? 

"Avem nevoie de un buget. În primul rând, să se deblocheze acum, rapid, în următoarele două luni, prin rectificarea bugetară, anumite plăţi şi subvenţii pe agricultură, să se deblocheze mediul privat, mai ales cel care produce în România. 

În al doilea rând, pentru bugetul de anul viitor, este nevoie să fie echilibrat între componenta socială şi componenta de investiţii. Eliminarea PNRR înseamnă ca statul să vină cu reechilibrarea bugetului pe resurse proprii sau pe alte planuri de investiţii. 

Iar povestea cu deficitul trebuie rearanjată, reîndreptată într-un context în care producţia internă să poată ajuta PIB-ul. Pentru că scopul a fost să se reducă consumul, dar nu ştiu cât de mult s-a redus. Îmi este teamă că s-a redus acolo unde nu trebuia, iar unde era nevoie nu s-a redus. Şi trebuie reîndreptat acest lucru", a declarat Cristian Erbaşu pentru DC News.

Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik

Reducerea deficitului, soluţia care a creat alte probleme? 

Cristian Erbaşu arată şi că reducerea deficitului s-a făcut, posibil, prin metode greşite. În contextul în care România este deja în recesiune, problemele create ar putea fi şi mai mari. 

"Modul în care s-au redus cheltuielile a afectat economia în sine. Noi ne aflăm în recesiune deja şi există riscul să avem o recesiune şi mai mare în viitor. Dacă reducem deficitul în plină recesiune, nu ştiu dacă nu cumva facem un bine în timp ce facem un rău şi mai mare. Mai ales că preţurile la energie sunt fluctuante. 

Trebuie luate măsuri pentru a se încerca o limitare a impredictibilităţii şi a şocurilor din economie, cât de mult se poate. Acesta este rolul statului, deşi nu îmi dau seama câtă capacitate are în acest sens. Se vorbeşte despre lipsa de transparenţă, dar pentru a o avea, trebuie să ştii ce să pui în transparenţă. Eu cred că nu există o siguranţă 100% cu privire la lucrurile pe care se poate baza Guvernul în acest moment", a mai spus preşedintele CAIR. 

O nouă criză politică ar putea avea efecte în lanţ 

România a stat fără un Guvern cu puteri depline 5 luni şi jumătate, iar toată vara administrarea ţării a fost asigurată de un Guvern interimar, cu puteri limitate. Cristian Erbaşu avertizează că economia României nu este suficient de puternică pentru a supravieţui unei noi astfel de situaţii. 

"Nu îmi dau seama dacă o criză politică va afecta mediul antreprenorial şi mai tare. Oricum, mai bine nu va fi. Orice criză politică poate să ne ducă într-o situaţie similară sau şi mai rea. Mai bine e imposibil să fie. Pentru că noi nu avem o economie atât de puternică încât să funcţioneze fără stabilitate politică, aşa cum au alte ţări", a completat Cristian Erbaşu. 

Lucrări executate, dar neachitate prin PNRR. CAIR cere plata restanțelor și finanțarea investițiilor începute

”CAIR atrage atenția asupra necesității decontării lucrărilor deja executate prin PNRR, dar încă neachitate, precum și a asigurării finanțării pentru finalizarea investițiilor începute prin acest program, inclusiv prin alocări de la bugetele locale. Închiderea perioadei PNRR nu elimină obligațiile de plată pentru lucrările executate și nici nevoia de a identifica surse de finanțare pentru proiectele care trebuie duse la bun sfârșit. Aceste întârzieri și incertitudini pun presiune asupra companiilor și riscă să afecteze continuitatea investițiilor.

Totodată, agricultura, turismul și serviciile au nevoie de acces mai bun la finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să ofere predictibilitate și să susțină proiectele pe termen lung. Bugetul pentru 2027 va avea influențe pe termen lung. 

Comentarii (1)

Mihai1   •   28 Octombrie 2026   •   10:40

Erbașu! Ai tăcut atâtea luni! Ai acceptat ca Bolojan să nu deconteze lucrările! Trebuia să închizi șantierul în secunda doi după prima factură nedecontată de călăul Bolojan.
Acum vorbești? Acum, când a venit PSD și încearcă cu disperare să scoată România din groapa în care a aruncat-o Bolojan.
Poate că unii au cutii de pantofi dar PNL și USR au FURAT CU CAMIONUL!!!!!
ROMÂNII VOR CONDAMNAREA LA ANI GREI DE ÎNCHISOARE A ÎNTREGULUI GUVERN BOLOJAN!

Citește mai multe din Economie
Citește mai multe din Economie