Economia României ar urma să se redreseze în 2027, când PIB-ul este estimat să crească cu 2,5%, după o încetinire.
Economia României va înregistra o redresare în 2027, când Produsul Intern Brut este estimat să crească cu 2,5%, potrivit unei prognoze realizate de o companie globală specializată în soluţii de risc de credit şi informaţii de afaceri în Europa de Sud-Est, pe baza datelor de la Eurostat, potrivit Agerpres.
Pentru anul 2026, creşterea PIB-ului este estimată la doar 0,2%, potrivit lui Simone Mirani, managing director CRIF Ratings, o agenţie de rating de credit autorizată în Europa (sub reglementarea ESMA).
"România traversează o etapă de ajustare macroeconomică, cu o creştere a PIB-ului estimată la 0,7% în 2026, sub media UE-27. Această încetinire reflectă, în principal, măsurile de consolidare fiscală şi presiunile inflaţioniste persistente, factori care afectează cererea internă şi limitează dinamica economică pe termen scurt. În pofida unei creşteri mai temperate pe termen scurt, se preconizează că aceste ajustări vor consolida stabilitatea macroeconomică şi vor susţine o redresare graduală, ritmul de creştere a PIB-ului urmând să accelereze la 2,5% în 2027", a explicat Simone Mirani, potrivit sursei citate.
Ce se întâmplă cu rata inflației
Rata inflaţiei pentru întreg anul 2026 este estimată să se situeze la 7,2%, ceea ce înseamnă o reducere a galopului preţurilor spre final de an, combinată cu schimbarea din august a efectului de bază. Pentru 2027, ICAP CRIF prognozează o rată anualizată a inflaţiei de 3,9%, într-o scădere semnificativă faţă de 2026.
"Modele economice de analiză statistică ne dau posibilitatea să estimăm că eforturile din 2026 de scădere a deficitului bugetar vor începe să dea rezultate în 2027, rezultate care să poată fi percepute şi la nivelul consumatorilor şi al pieţei, nu doar din perspectivă macroeconomică. Preţurile nu vor scădea, ci viteza lor de creştere se va diminua", a subliniat Theodoros Polydoros, director executiv, ICAP CRIF, în comunicat.
Potrivit sursei citate, redresarea pe baze sănătoase a economiei depinde însă de mult mai mulţi factori, inclusiv politici şi fiscali, nu doar administrativi.
CRIF Ratings este o agenţie de rating de credit autorizată în Europa (sub reglementarea ESMA) , componentă a Grupului CRIF.
De asemenea, după o creştere de 0,7% a economiei României în 2025, BERD se aşteaptă la un declin de 0,2% în 2026 şi un avans de 1,8% în 2027, conform Agerpres.
INS anunţă scăderea PIB-ului României în al doilea trimestru din 2026, faţă de anul trecut
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, transmite INS într-un comunicat de presă.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 494446,3 milioane lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 0,4% faţă de trimestrul II 2025. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 900354,0 milioane lei preţuri curente, în scădere cu 0,7% faţă de semestrul I 2025.
Din datele INS reiese că o contribuţie negativă au înregistrat-o comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea vehiculelor şi motocicletelor, transportul, depozitarea, hotelurile şi restaurantele. Acestea împreună au o pondere de 21,6%, dar volumul lor de activitate a scăzut cu 3,9%.
Industria a scăzut cu 2,9%, deşi are o pondere de 16% la formarea PIB, în timp ce tranzacţiile imobiliare, care au o pondere de 7,5% la formarea PIB, au înregistrat o scădere a activităţii cu 4,5%.
INS arată, însă, că a crescut impozitul pe produs în România. "Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%", arată comunicatul de presă citat.
Adrian Negrescu anunţă un "ice age" economic pentru România. Singura veste bună
Într-o intervenţie telefonică în exclusivitate pentru DC News, economistul Adrian Negrescu atrage atenţia că România este oficial în stagflaţie, dar şi că am intrat într-o epocă de gheaţă economică.
Suntem oficial în stagflaţie, lucru pe care îl avertizam încă din 2024.
Evoluția economică arată, într-adevăr, faptul că suntem într-un fel de Ice Age economic, o perioadă de îngheț în care, din păcate, o mare parte din ramurile economiei stagnează, iar inflația continuă să reprezinte marea provocare, atât pentru consumul populației, cât și pentru competitivitatea firmelor românești.
Suntem într-o stagflație păguboasă cu iz românesc în care singuri ne-am adâncit, o stagflație din care probabil nu vom ieși mai devreme de al doilea semestru al anului viitor, în condițiile în care toate datele arată că, din păcate, condițiile de business se vor înrăutăți.
Am văzut anunțul celor de la Hidroelectrica legat de creșterea prețului la energie. Probabil vom vedea scumpiri la toți jucătorii din piață. Va crește prețul gazelor, gigacaloria va crește și ea, iar estimările legate de inflație devin, din păcate, la fel de volatile cum au fost și până acum.
Ceea ce speram că se va întâmpla, anume ca inflația să scadă în a doua parte a anului pe baza efectului de bază, tinde să se dilueze din perspectiva efectelor creșterii prețului la energie din această toamnă. Cu alte cuvinte, o vom duce în continuare destul de greu și în lunile următoare, singura veste bună fiind nivelul ridicat de reziliență al mediului de afaceri. Până la urmă, noi nu am intrat în recesiune, pentru că nu suntem într-o recesiune tehnică, ci într-o stagflație, într-o stagnare economică din care nu vom ieși decât cu măsuri concrete menite să reclădească încrederea investitorilor în economie și să-i facă pe români să aibă încredere că, dacă fac cumpărături, vor avea din ce să le plătească", a declarat Adrian Negrescu pentru DC News.
România, cu un pas mai aproape de "Junk" în timp ce șefii companiilor de stat încasează peste 50.000 de lei pe lună. Elena Cristian: Omul de rând va avea cel mai mult de suferit