PIB-ul României a scăzut în al doilea trimestru din 2026, faţă de perioada similară a anului 2025, transmite Institutul Naţional de Statistică.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, transmite INS într-un comunicat de presă.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 494446,3 milioane lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 0,4% faţă de trimestrul II 2025. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 900354,0 milioane lei preţuri curente, în scădere cu 0,7% faţă de semestrul I 2025.
Comerţul cu amănuntul, repararea vehiculelor, hotelurile şi restaurantele, în scădere în PIB
Din datele INS reiese că o contribuţie negativă au înregistrat-o comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea vehiculelor şi motocicletelor, transportul, depozitarea, hotelurile şi restaurantele. Acestea împreună au o pondere de 21,6%, dar volumul lor de activitate a scăzut cu 3,9%.
Industria a scăzut cu 2,9%, deşi are o pondere de 16% la formarea PIB, în timp ce tranzacţiile imobiliare, care au o pondere de 7,5% la formarea PIB, au înregistrat o scădere a activităţii cu 4,5%.
INS arată, însă, că a crescut impozitul pe produs în România. "Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%", arată comunicatul de presă citat.
Adrian Negrescu anunţă un "ice age" economic pentru România. Singura veste bună
Într-o intervenţie telefonică în exclusivitate pentru DC News, economistul Adrian Negrescu atrage atenţia că România este oficial în stagflaţie, dar şi că am intrat într-o epocă de gheaţă economică.
Suntem oficial în stagflaţie, lucru pe care îl avertizam încă din 2024.
Evoluția economică arată, într-adevăr, faptul că suntem într-un fel de Ice Age economic, o perioadă de îngheț în care, din păcate, o mare parte din ramurile economiei stagnează, iar inflația continuă să reprezinte marea provocare, atât pentru consumul populației, cât și pentru competitivitatea firmelor românești.
Suntem într-o stagflație păguboasă cu iz românesc în care singuri ne-am adâncit, o stagflație din care probabil nu vom ieși mai devreme de al doilea semestru al anului viitor, în condițiile în care toate datele arată că, din păcate, condițiile de business se vor înrăutăți.
Am văzut anunțul celor de la Hidroelectrica legat de creșterea prețului la energie. Probabil vom vedea scumpiri la toți jucătorii din piață. Va crește prețul gazelor, gigacaloria va crește și ea, iar estimările legate de inflație devin, din păcate, la fel de volatile cum au fost și până acum.
Ceea ce speram că se va întâmpla, anume ca inflația să scadă în a doua parte a anului pe baza efectului de bază, tinde să se dilueze din perspectiva efectelor creșterii prețului la energie din această toamnă. Cu alte cuvinte, o vom duce în continuare destul de greu și în lunile următoare, singura veste bună fiind nivelul ridicat de reziliență al mediului de afaceri. Până la urmă, noi nu am intrat în recesiune, pentru că nu suntem într-o recesiune tehnică, ci într-o stagflație, într-o stagnare economică din care nu vom ieși decât cu măsuri concrete menite să reclădească încrederea investitorilor în economie și să-i facă pe români să aibă încredere că, dacă fac cumpărături, vor avea din ce să le plătească", a declarat Adrian Negrescu pentru DC News.
Scăderea deficitului, singura rază de speranţă
Adrian Negrescu a comentat şi bilanţul făcut luni, 7 septembrie, de ministrul interimar de FInanţe, Alexandru Nazare. Conform specialistului, scăderea deficitului bugetar în primele 7 luni din 2026 reprezintă singura rază de speranţă.
"Scăderea deficitului bugetar reprezintă singura rază de speranță într-o furtună economică în care, din păcate, ne adâncim și în care pare că nu există soluții concrete menite să repornească motoarele economiei, în principal consumul, construcțiile și activitatea din domeniul serviciilor, grav afectată de inflație și de accentuarea blocajului financiar.
Nazare a făcut tot ce a putut, din punctul meu de vedere, într-un context economic dificil. Rămâne ca noul guvern, condus de el sau de cine știe cine va fi la Palatul Victoria, să confirme, practic, această traiectorie pozitivă a deficitului.
Ce se va întâmpla, din punct de vedere economic, în următoarele 12 luni? Eu cred că vom rămâne în această zonă de stagflație, urmând ca, probabil, din a doua parte a anului viitor economia ușor-ușor să-și revină, dar doar în condițiile în care inflația va coborî sub 4-5%", a mai precizat Adrian Negrescu.