Criza decontărilor la medicamentele compensate și gratuite atinge un nou punct critic, în condițiile în care întârzierile depășesc în unele cazuri și 90 de zile, avertizează Cătălina Pîntea, vicepreședintele Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), care spune că în lipsa unui flux constant de plăți din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), lanțul de aprovizionare riscă să se rupă, afectând atât pacienții, cât și distribuitorii, și producătorii.
Situația nu este una nouă, însă tensiunile au escaladat în ultimele luni, iar lipsa predictibilității riscă să creeze un blocaj generalizat în sistemul de sănătate. Subiectul a fost dezbătut în detaliu în cadrul conferinței „HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării”, organizată de DC News Media Group. Reprezentanți ai farmaciilor, ai CNAS și ai Ministerului Finanțelor au adus explicații, dar și avertismente privind gravitatea întârzierilor și impactul pe termen lung asupra accesului pacienților la tratamente esențiale.
Cătălina Pîntea, ADRFR: Tot ce ne dorim este să tragem un semnal de alarmă
“În momentul de față ne confruntăm cu întârzieri de aproximativ 90 de zile la plata medicamentelor compensate și gratuite. Deci, peste termenul stabilit de decontare, care este de 60 de zile. Ca să fiu mai clară, vis-a-vis de întârzierile care sunt luna aceasta la decontarea cu medicamente, situația este în felul următor: în luna iulie, până în momentul de față, nu am primit niciun leu la decontarea de medicamente. Mai avem, în momentul de față, de încasat niște bani din lunile martie, aprilie și iunie. Mai sunt niște restanțe. Cam asta este situația. În ceea ce privește încasările pentru luna august, lucrurile sunt la fel de incerte. Nu știm, în momentul de față, în luna august, câți bani vom primi de la Casa de Asigurări de Sănătate.
Tot ce ne dorim este să tragem un semnal de alarmă. Avem nevoie de un flux continuu și de decontarea medicamentelor în termen. Orice întârziere poate afecta grav medicamentele și serviciile pe care noi, ca farmacii, le oferim pacienților din România. Pe lanț sunt afectați și distribuitorii, pentru că ei, nemaiputând plăti producătorii de medicamente, mai departe nu pot să se aprovizioneze cu medicamente pe care să le dea către farmacii.
Situația nu este o situație din acest an. Ne confruntăm cu aceste întârzieri la plată cam de vreo 2 sau 3 ani de zile. Așa cum s-a mai spus, da, România a fost atenționată la Bruxelles și suntem într-o procedură de infringement. A fost depusă acum 2 ani de zile o solicitare acolo pentru niște întârzieri de plată cu care ne-am confruntat în acea perioadă de timp. Tot ce solicităm este suport, în primul rând, și predictibilitate pentru a putea, în continuare, furniza medicamente către pacienții din România. Cunoaștem situația și avem în continuare dialog cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar ne-ar ajuta, în primul rând, ceea ce am spus, anume predictibilitate și decontarea la timp a serviciilor”, a declarat Cătălina Pîntea, vicepreședinte ADRFR, în cadrul conferinței.
Președintele CNAS: De aici întârzierile cu care ne confruntăm
“(...) Nimeni nu-și dorește ca lucrurile să rămână așa, nici Guvernul, nici Ministerul Finanțelor. Sunt sigur de treaba asta. (...) Avem două variante de lucru. Așa cum ați observat, noi am primit creditele bugetare mai mici decât nevoia. Nu pentru că n-am fi avut credite de angajament alocate – am avut – dar efectiv Ministerul de Finanțe nu a avut bani ca să poată să acopere aceste cheltuieli. Noi eram puși în fața deciziei ‘cum să finanțăm’. Avem medicină de familie, avem ambulatoriu de specialitate, avem spitale, avem medicamente, avem dispozitive și alte cheltuieli. Am fi avut varianta în care tăiam de la toată lumea, de sus până jos, 70%. Adică, 70% din factura medicului de familie, 70% din factura ambulatoriului, spitalului și așa mai departe.
Ministerul de Finanțe a mai făcut un lucru. A luat o decizie pe care a impus-o ordonatorilor principali de credite, anume ca, până pe data de 10 a fiecărei luni, să se achite doar cheltuieli de personal. Ceea ce am făcut. Singurele zone unde nu am avut cheltuieli de personal au fost medicamentele și dispozitivele medicale. La spitale am făcut o analiză cu ce înseamnă cheltuielile de personal și ce înseamnă alte cheltuieli. Spitalelor le-am plătit în fiecare lună, în ultimele două luni, până în data de 10, acele cheltuieli de personal, conform deciziei Ministerului de Finanțe și conform banilor pe care i-am avut. În data de 20 am deschis creditele bugetare pentru diferență. Acest lucru a creat, pentru dumneavoastră, o întârziere de cel puțin 10 zile. Până când ajung banii din Casa Națională în casele județene, din casele județene în conturile furnizorilor de medicamente, mai durează alte 5 sau 6 zile. De aici întârzierile cu care ne confruntăm. Deficitul nostru s-a mărit și asta a influențat parcursul (...)”, a spus conf. univ. dr. Horațiu Remus Moldovan, președintele CNAS.
Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: Cel mai important lucru pe care îl monitorizăm noi este deficitul bugetar
“După cum știți, cel mai important lucru pe care îl monitorizăm noi, Ministerul de Finanțe, este deficitul bugetar. Prin deficit bugetar ne referim la bugetul general consolidat, adică toate bugetele luate la un loc. În cazul nostru, prezintă importanță și bugetul de stat, pentru că de acolo pleacă o serie de transferuri de echilibrare la fondul de sănătate. Avem și bugetul Casei, bugetele individuale ale unităților sanitare și altele. Noi avem obligația să ne încadrăm într-un deficit. Asta înseamnă că trebuie întotdeauna să ținem pasul cheltuielilor cu veniturile. Pe măsură ce avem venituri mai generoase, automat și deschiderile se fac într-un cuantum corespunzător. Totul ca deficitul, ca și procent în PIB, să fie cel alocat de Parlament. În exemplele din conversațiile trecute, am avut ianuarie cu 6 miliarde, care avea și restanțe din decembrie, apoi o lună obișnuită de februarie cu 4 miliarde, au venit mai sau iunie cu 7 miliarde.
Deci, sunt niște oscilații foarte mari legate de nevoile de finanțare ale CNAS. Un astfel de ritm nu se poate identifica și la venituri, pentru că la noi CASS-ul vine la fondul de salarii. Ori fondul de salarii crește încet, dar are și picaje. Situația cu care ne confruntăm acum este foarte delicată, de aici și eventualele întârzieri (...)”, a explicat Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
VEZI TOATĂ CONFERINȚA AICI: