Alexandru Petrescu: Guvernul Orban anti-digital. De ce NU trebuie votat

Mihai Ciobanu / 28 oct 2019 / 18:12 Salveaza PDF Comentarii
Alexandru Petrescu
Alexandru Petrescu

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor afirmă că programul de guvernare propus de PNL nu trebuie votat, el neavând "nicio componentă coerentă de digitalizare sau de securitate cibernetică a României". 

Iată cum îşi explică ministrul afirmaţia, într-un mesaj transmis pe pagina sa de Facebook:

"Cu o zi inainte de audierea in Parlament a viitorului ministru cu atributii, printre foarte multe altele, si pe agenda digitala a Romaniei, detaliez motivele pentru care “programul de guvernare” propus NU trebuie votat, el neavand nicio componenta coerenta de digitalizare sau de securitate cibernitica a Romaniei.

In primul rand, remarc faptul ca acest „Program” de guvernare nu are prevazuta nicio perioada. Nu cunosc notiunea de Program fara o incadrare temporala.

De asemenea, toate masurile mentionate la capitolul Comunicatii nu contin perioada, responsabili, resurse alocate, rezultate urmarite, livrabile, modalitati de realizare, absolut nicio informatie care sa arate o minima diligenta in gandirea masurilor in domeniu si alegerea informata a celor mai bune solutii.

Voi exemplifica, in continuare, doar cateva din elementele care desfiinteaza practic aceasta fituica de generalitati, ipoteze si intentii care nu se pot numi „Program”, cu atat mai putin unul de guvernare.

Cap.VI.2. Comunicatii:

1. Cu privire la obiectivul programului PNL de deschidere a operarii serviciilor ITC din sectorul public catre privat prin parteneriate public-private, mentionez ca:

a. Parteneriatul public-privat este o unealtă dificil de utilizat in contextul unui sistem informatic complex, menit să livreze un serviciu public care sa utilizeze date si documente care nu pot fi încredințate operatorilor privați (fie și doar pentru stocare criptată sau procesare tranzitorie), ca atare o soluție de cloud cu servicii Software as a Service (SaaS) furnizate de un privat este foarte dificil de implementat din punct de vedere legal;
b. Afirmația că se realizează economii prin subcontractarea (outsourcing) unora sau a tuturor serviciilor publice electronice către privați nu se bazează pe exemple concrete, pentru că realitatea contrazice această teză (ex.: Marea Britanie a avut cheltuieli multi-anuale cumulate de cca 15 mld lire, pe un mecanism similar de subcontractare, înainte de a decide să înființeze Government Digital Services, agenție guvernamentală care coordonează și proiectează servicii publice digitale și care, din ce în ce mai mult, le centralizează și rulează in-house, pentru alte instituții. La înființarea acestei institutii, se estima că va economisi guvernului 70 mil lire anual, dar, în prezent, economiile la care s-a ajuns sunt de ordinul 300 mil lire anual, printr-o utilizare inteligentă a Gov.uk și Gov PaaS).
c. In prezent, în urma apelurilor de finanțare prin intermediul Programului Operațional Competitivitate, Axa 2, acțiunile e-guvernare, e-cultură, e-sănătate, e-educație, big data, s-au contractat sau sunt în curs de contractare proiecte de peste 300 mil euro, toate având drept livrabil esențial furnizarea unuia sau mai multor servicii către cetățeni. În urma unei eventuale decizii de comutare completă spre funizarea acestor servicii de către mediul privat, s-ar pierde sute de milioane euro fonduri europene si România ar fi in situatia să returneze toate fondurile cheltuite/absorbite până acum in acest scop și să renunțe și la fonduri menite să rezolve probleme similare în exercițiul financiar 2021-2027. În contextul în care România este în curs de a negocia alocarea de fonduri pentru TIC de până la 2 mld euro pentru 2021-2027, pierderea ar fi una imensa si imposibil de compensat din alte surse.

2. Cu privire la obiectivul de inființare a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în subordinea Guvernului și a Prim Ministrului, cu rolul de a realiza și de a asigura implementarea Strategiilor și a Politicilor publice în domeniul digitalizării, mentionez urmatoarele:

a. In contextul în care se dorește comasarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale cu Ministerul Transporturilor, efectul ar fi de separare a componentei de comunicații de cea de societate informațională, prin trecerea efectivă (mult mai ușor de afirmat decât de realizat) a componentei de societate informațională la nou-înființata ADR. Condamnăm din start o astfel de practică, ce denotă lipsă completă de viziune holistică a problematicii TIC.
b. Intr-o viziune obiectiva si sustenabila pentru industrie, cetateni si economie, partea de infrastructură de comunicații, partea de content (servicii electronice) și partea de alfabetizare digitală trebuie să rămână atributul unei structuri unitare, intrucat nimic nu justifică segmentarea coordonării domeniului TIC între un coordonator pentru tehnologia informatiei și altul pentru comunicatii. Pentru a reda intr-o imagine mult mai plastica a situatiei, a infiinta noua ADR și a separa infrastructura de comunicații de conținutul vehiculat pe acea infrastructură este similar cu a construi două instituții, fara o autoritate tutelara comuna, una ocupându-se de drumuri, iar cealaltă de traficul de pe acele drumuri.
c. Nu se specifica dacă noua autoritate ADR ar avea rol de reglementare, executiv, rol de monitorizare sau rol de control. Mentionez ca in prezent exista Agenția pentru Agenda Digitală a României care are rol executiv in digitalizarea administratiei publice, administrand sisteme informatice, precum noul Sistem Electronic de Achiziții Publice, recent modernizat în 2018. Programul de Guvernare PNL folosește, cu referire la domeniul de activitate al ADR, sintagma „domeniul digitalizării” – o formulare inexactă, nedefinită legislativ, nici intern, nici la nivel de reglementări UE. Prin urmare, nu stim care sunt planurile Guvernului PNL cu toate celelalte subdomenii circumscrise societatii informationale.


3. Cu privire la faptul ca Partidul Național Liberal va urma în programul său de guvernare Strategia Digitală a Comisiei Europene, publicată în 21.11.2018, mentionez urmatoarele:

a. Guvenul PNL nu cunoaste actele strategice si programatice de la nivelul UE, facand o grava confuzie privind digitalizarea, intre o strategie a unei institutii europene de digitalizare a propriei administratii/functionari si o strategie de digitalizare aplicabila statelor membre.

b. În materie de securitate cibernetica unde se afirma ca „Guvernul va implementa toate deciziile UE cu privire la strategiile de securitate cibernetică”, subliniez ca superficialitatea formularii unui subiect atat de important arata doar o atitudine reactivă a PNL în locul celei proactive și dinamice promovata de guvernele PSD, însoțita de o intensă diplomație cibernetică. Subliniez faptul ca Romania este parte a UE, prin urmare nu trebuie sa fie in ipostaza de simplu executant ci sa continue contributia activa la deciziile UE, in calitatea sa de membru. O astfel de abordare de executant perfect intr-un domeniu care necesita dinamism ne induce ideea ca guvernul PNL nu are nicio intentie/viziune/strategie/plan de a aduce prima agenție europeană în România -Centrul European de Competențe Industriale, Tehnologice si de cercetare in domeniul Securitatii Cibernetice.

c. Tot in materie de securitate cibernetica, remarc faptul ca nu exista nicio mentiune cu privire la rolul viitor al CERT-RO, care a constituit unul dintre promotorii competentei Romaniei in acest domeniu inca de la infiintare, in 2011. Aceasta institutie coordoneaza grupuri importante de lucru la nivel european si va avea un rol si mai important, proportional cu relevanta si dinamica domeniului, pentru continuarea implementarii Directivei NIS in Romania, consolidarea securitatii cibernetice europene, implementarea strategiei de securitate cibernetica si functionarea ca autoritate națională de securitate cibernetică, CSIRT național și punct unic de contact în relația cu celelalte autorități de securitate cibernetică din UE și din restul lumii.


d. In materie de inteligenta artificiala, unde se afirma ca „Guvernul va susține un program de investiții în ecosistemul IT&C pentru startup-urile și companiile ce pot juca un rol decisiv în acest domeniu”, remarcam faptul ca afirmatia vaga pe acest subiect nu se compara cu actiunile concrete ale guvernului PSD de a elabora o Strategie Naționala pentru AI și care a identificat numeroase probleme, pe termen scurt, mediu și lung in acest domeniu. In plus, nu se mentioneaza absolut nimic privind sursele de investitii in acest domeniu, deloc neglijabile, ceea ce denota superficialitate si chiar o crasa necunoastere a implicatiilor in materie de investitii in AI, in contextul obsesiei „responsabilității fiscal-bugetare” care caracterizeaza acest Program de guvernare PNL.

e. In materie de competente digitale, unde se afirma ca guvernul „va prioritiza astfel, un program național de alfabetizare digitală, destinat tuturor cetățenilor”. Sa-ti propui ca obiectiv fundamental doar alfabetizarea digitala, in timp ce realitatea economica si tehnologica din Romania releva faptul ca aproximativ o treime din populatie detine competentele digitale elementare, inseamna o lipsă clară de conectare la evoluțiile europene precum si la orice evoluție tehnologica înregistrată în economia romaneasca în ultimii ani.

Mentionez ca inclusiv Programul Europa Digitala al Comisiei Europene care se va dezvolta pentru perioada 2021-2027 prezinta conceptele de clase de competențe digitale, fiind axat pe finantarea competențelor digitale avansate, unde Romania are de recuperat un decalaj semnificativ. In contextul avansului „industriei 4.0”, ne-am fi așteptat ca un program de guvernare elaborat în anul 2019 să abordeze concepte si solutii pentru digital upskilling, digital re-skilling, lifelong learning si harta competențelor necesare pentru integrarea într-o societate și economie digitale, dar nimic din toate acestea nu sunt de găsit in acest pretins program de guvernare in domeniul digital. Din nou, nicio mentiune privind optiunile strategice de realizare a acestui obiectiv, surse de finantare, programe specifice, responsabili, perioade, rezultate.


4. In ceea ce priveste „Creșterea interoperabilității ministerelor cât și interconectarea sistemelor de autentificare, pe diverse nivele (sic) de încredere astfel încât să poată fi reutilizată orice modalitate de conectare”, remarc faptul ca programul PNL nu are nici macar proprietatea termenilor, in conditiile in care nu poate fi vorba de interoperabilitatea ministerelor ci interoperabilizarea sistemelor informatice ale instituțiilor administrației publice centrale. Continutul Programului pe acest subiect arata ca nu se înțelege complexitatea operatiunilor, costurile implicate, capitalul profesional uriaș de care este nevoie la nivelul guvernului pentru materializarea unor astfel de interconectări sau durata implementării procedurilor și sistemelor în discuție. Guvernul PSD a lucrat intens in scopul atingerii acestui obiectiv, în linie cu Programul de Guvernare PSD, atât la nivel legislativ și procedural, cât și la nivel semantic și tehnic. Programul PNL denota totala necunoastere a mijloacelor pentru realizarea corectă, legală și robustă a cadrului pentru interconectare, care ia timp și necesită resurse pe care statul trebuie să le aloce judicios. Din nou, nu exista mentiuni privind mijloacele de realizare a acestor obiective, în contextul reorganizărilor și tăierilor de personal și bugete anunțate in Programul de Guvernare PNL.

5. In ceea ce priveste „Continuarea programelor aflate în desfășurare (Cloud guvernamental, e-Sanătate, e-Guvernare, eEducație, RO-Net, RO-Net 2, etc.)”, remarc faptul ca guvernul PNL își propune să le continue, o recunoastere evidenta a initiativelor valoroase ale guvernelor PSD, insa remarc lipsa oricărei forme de consecvență a unor obiective și acțiuni enumerate la nici măcar o pagină distanță unele de altele: pe de o parte se dorește subcontractarea, într-o formă încă neclară, a serviciilor publice către privați, iar pe de alta se continuă proiectele prin care cel puțin o parte dintre aceleași servicii urmează a fi furnizate de către stat. Impresia generala pe care o da acest document este de haos total, lipsa de viziune si corelare. Nici nu are sens sa mentionez intentia de „a continua” proiecte care nu există, precum „RO-Net 2”!!!

6. In ceea ce priveste „Lansarea licitației pentru licențele 5G, respectând condițiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C.”, este periculoasa lipsa de înțelegere tehnica și procedurala a subiectului de către PNL, in conditiile in care nu cunoaste faptul ca procedura de lansare a licitației este în curs iar ceea ce se liciteaza sunt resurse de spectru (benzi de frecvență), nu tehnologii. Suntem extrem de preocupati de faptul ca un subiect atat de important pentru cetatenii romani si mediul de afaceri cum este cel referitor la comunicatiile 5G poate fi lasat in mana unui guvern care nu stapaneste termenii, conceptele, evaluarea implicatiilor si nu pare competent pentru elaborarea unei legislatii care să alinieze Romania la bunele practici europene si internationale precum si la actele si instrumentele dezvoltate la nivel UE privind securitatea cibernetica a retelelor de comunicații electronice.

7. Cu privire la „Aducerea la zi a strategiei de securitate cibernetică a României”, remarc o lipsa totala de profesionalism privind subiectul securitatii cibernetice prin absenta oricaror detalii, expresii de viziune, diagnostic privind riscurile cibernetice ale Romaniei si proiectie privind implementarea securitatii cibernetice, nu doar actualizarea unui document.

8. Cu privire la inițierea unui proiect de Lege pentru impunerea obligației tuturor instituțiilor administrației centrale să accepte generalizat depunerea online a tuturor formularelor, cererilor și declarațiilor, remarc lipsa completa de pragmatism și etalarea de gesturi pur cosmetice, realizate „din pix”, atunci când se propune ca, printr-o simplă lege, să se forțeze toate instituțiile administrației centrale „să accepte” depunerea online a documentelor. În fapt, se face referire la digitalizarea instituțiilor publice - într-un mod ce denota o imaturitate și superficialitate de necrezut, care considera ca o simpla lege solutioneaza aceasta provocare a administratiei romanesti. În realitate, pentru a fi reușită, digitalizarea este un proces complex, de durata si consumator de resurse intrucat instituțiile publice se confrunta cu provocari diferite de natură tehnică, procedurală, legala sau de resursa umană. Guvernele PSD, prin Strategia Națională pentru Agenda Digitală a României 2020 și prin finanțările oferite în cadrul Programului Operațional Competitivitate, au abordat problema structurat și eșalonat, astfel încât, după un efort multi-anual susținut și accelerat, să ajungem la momentul in care digitalizarea institutiilor este efectuata, fiind create totodata conditiile de acceptare a documentelor depuse online.

9. Cu privire la Posta Romana, remarc faptul ca se intentioneaza transformarea structurilor de tip regional in centre de profit, demersuri incercate si in trecut in CNPR si esuate datorita dificultatilor majore de decontare defalcata pe centre de profit a costurilor si veniturilor din operatiuni, data fiind structura logistica nationala complexa a companiei. Programul de guvernare contine o listare sumara si superficiala a elementelor care tin de modernizarea si eficientizarea operatorului national de servicii postale si a unuia din cei mai mari angajatori din economie la nivel national. De asemenea, remarc faptul ca nu exista nicio mentiune si sunt complet ignorate Institutul de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI) si Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR), entitati avand roluri foarte importante in domeniu si ai caror salariati au nevoie de certitudine si recunoasterea rolului lor in sectoarele respective.

10. Dincolo de analiza punctuală a acestor „propuneri” ale PNL (în fapt un șir de lozinci, simplificate până la eroare și fără nicio șansă de a se realiza, în contextul austerității propuse în ansamblu de către programul de guvernare), o suită întreagă de subiecte de extremă actualitate și de maximă importanță pentru domeniul societății informaționale nici măcar nu se regăsesc mentionate. Le voi face o favoare didactică autorilor programului de guvernare PNL, oferindu-le o mica selecție a temelor de interes in domeniu:

▪ Extinderea rețelelor de comunicații electronice la punct fix în bandă largă;

▪ Simplificarea procesului de autorizare a construcției infrastructurilor de comunicații electronice;

▪ Transmisia semnalului TV si radio digital;

▪ Continuarea implementarii Directivei NIS și intarirea rolului CERT-RO în noua arhitectura instituțională;

▪ Consolidarea masurilor de securitate cibernetica

▪ Stimularea industriei IT autohtone prin facilitati fiscale si programe dedicate

▪ Stimularea digitalizării companiilor romanesti prin finantarea achizitiei de noi tehnologii

▪ Standardizarea tehnologiilor și stimularea comunităților inteligente (Smart City)

▪ Adoptarea tehnologiei block-chain

▪ Continuarea îmbunătățirii localizării apelanților numărului unic de urgență 112"

Acest articol reprezintă o opinie.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24