Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada și Regatul Unit ar putea găsi în Venezuela un aliat fundamental în a face față confruntării energetice cu Rusia și decizia Arabiei Saudite de a-și reduce producția de țiței tocmai într-un moment în care Occidentul avea cea mai mare nevoie de el pentru a reduce inflația.
Guvernul de la Caracas condus de Nicolás Maduro și opoziția au semnat un acord preliminar pentru a găsi o cale de ieșire din criza politică gravă a țării care a izbucnit în 2019, după ani de criză economică și socială profundă.
La finalul discuțiilor care au avut loc în Mexic, cele două părți au lansat o declarație comună prin care cer ca miliardele de dolari înghețate în străinătate, în urma sancțiunilor impuse de SUA și Europa, să fie eliberate pentru a ajuta la finanțarea proiectelor sociale. Acordul a fost intermediat de Norvegia, o altă mare companie petrolieră mondială, scrie Europa Today.
Acordul
Potrivit sursei citate, acest acord ar trebui să împingă ”părțile să se angajeze cu bună-credință pentru un acord general care să ducă la alegeri libere și corecte în 2024, restabilirea instituțiilor democratice și sfârșitul crizei umanitare din Venezuela”, se arată într-o notă de la Washington și aliați.
Reiterând necesitatea unor ”negocieri incluzive”, se afirmă că ”vom cere în continuare eliberarea necondiționată a celor care au fost reținuți pe nedrept din motive politice, independența sistemului electoral și judiciar, libertatea de exprimare și respectarea drepturilor omului... Și rămânem angajați pentru revenirea democrației în Venezuela și pentru a lucra pentru a răspunde nevoilor urgente ale venezuelenilor din interiorul și din afara țării”, mai este prevăzut în acord.
Chevron își va relua activitățile în Venezuela
Prima consecință a acordului a fost decizia SUA de a permite companiei petroliere americane Chevron să reia unele activități în Venezuela. Venezuela deține aproximativ 300 de miliarde de barili de rezerve de petrol, cele mai mari din lume, dar nu a reușit să-și atingă obiectivele de producție din cauza subinvestițiilor, a întreținerii proaste, a lipsei de provizii și, mai exact, a sancțiunilor SUA.
Acesta este un prim pas, dar speranța Occidentului este ca acum Caracas să poată depăși blocajul politic și să devină un partener în abordarea crizei energetice internaționale.
Din februarie va intra în vigoare embargoul total al UE asupra petrolului rusesc, ca sancțiune pentru invadarea Ucrainei. În timp ce Arabia Saudită, un alt exportator important de petrol, l-a înfuriat pe președintele american Joe Biden când a anunțat că nu își va crește producția pentru a susține cererea mondială.
Citește și:
Preţul petrolului, în scădere după protestele de amploare din China. Ce se întâmplă pe piață
În jurul orei 7:31 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent era în scădere cu 2,43 dolari sau 2,9%, 81,20 dolari, după ce anterior a coborât cu peste 3%, până la 80,61 dolari, cea mai redusă cotaţie înregistrată după data de 4 ianuarie.
În ceea ce priveşte barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI), cotaţia a scăzut cu 2,16 dolari, sau 2,8%, până la 74,12 dolari, după ce anterior a coborât până la 73,60 dolari, cel mai redus nivel înregistrat după data de 22 decembrie 2021. Ambele referinţe au înregistrat trei săptămâni consecutive de scăderi.
'Pe lângă îngrijorările cu privire la cererea slabă de combustibil în China, din cauza creşterii cazurilor de COVID-19, incertitudinea politică provocată de protestele faţă de restricţiile impuse în Shanghai, i-a determinat pe investitori să vândă', a spus Hiroyuki Kikukawa, director de cercetare la Nissan Securities... Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
