A durat un an, dar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își apără în sfârșit propria lege de protejare a naturii - chiar în momentul în care coaliția din spatele acesteia se destramă.
Într-o scrisoare trimisă membrilor Parlamentului European și obținută de POLITICO, înaltul executiv al UE își exprimă sprijinul deplin pentru legea sa privind restaurarea naturii (n.r. Nature Restoration Law), numind-o „propunerea emblematică” a „pilonului de biodiversitate” al Pactului Ecologic European și „esențială pentru îndeplinirea angajamentelor globale ale UE în materie de biodiversitate”.
Von der Leyen a fost supusă unor presiuni uriașe din partea propriului ei Partid Popular European în legătură cu această lege. Parlamentarii din grupul conservator au încercat în repetate rânduri să torpileze proiectul de lege, creând o prăpastie între președintele Comisiei și partidul pe care îl conduce acum în alegerile europene.
În tot acest timp, von der Leyen a rămas în mare parte tăcută, refuzând să se implice, în timp ce propriii ei aliați politici au pus la stâlpul infamiei măsura ca fiind o exagerare birocratică. Acest lucru face ca noua sa scrisoare, datată 16 aprilie, să fie cu atât mai remarcabilă. Ea vine la aproape un an de când deputații europeni au rugat-o pe șefa UE, într-un memoriu, să apere măsura.
20% din terenuri și mări până în 2030
În ciuda absenței Ursulei von der Leyen, țările UE și Parlamentul au ajuns la un acord în noiembrie anul trecut cu privire la această legislație, care ar obliga UE să reabiliteze 20% din terenurile și mările sale până în 2030. Ulterior, Parlamentul și-a dat acordul formal, dar de atunci țările UE s-au împotrivit. Von der Leyen a afirmat în scrisoarea sa că, cu toate acestea, Comisia Europeană, executivul UE pe care îl supervizează, colaborează cu alte instituții ale UE „pentru a obține adoptarea oficială a regulamentului în lunile următoare”.
Acest lucru pare din ce în ce mai puțin probabil, deoarece tot mai multe țări încep să își exprime dorința de a revizui legea înainte de a o adopta.
Joi, Slovacia, care părea anterior să se afle în coloana „da” a Ursulei von der Leyen în ceea ce privește proiectul de lege, a schimbat tabăra. Într-un interviu acordat sursei citate, ministrul slovac al Mediului, Tomáš Taraba, a declarat că nu poate susține legea de teamă că aceasta ar crea mai multe responsabilități pentru guverne.
„Dacă deschidem o cutie a Pandorei pentru a da în judecată statele, iar restul lumii nu va fi dat în judecată de locuitorii ei, de ONG-uri și de ceilalți, atunci trebuie să ne pregătim că poate într-adevăr industria și totul va fi distrus pe acest continent”, a declarat Taraba, care reprezintă Partidul Național Slovac de extremă dreapta.
„Și dacă acest lucru nu va fi clarificat”, a adăugat el, „atunci sunt pregătit sau sunt mult mai dornic să votez împotrivă”.
Preocupările lui Taraba sunt un ecou al unui aspect pe care politicienii olandezi l-au scos în evidență în timpul negocierilor: Noile norme ar putea intra în conflict cu dezvoltarea infrastructurii și a locuințelor. Oficialii au modificat legislația pentru a calma îngrijorarea olandeză.
Taraba a susținut, de asemenea, argumentul Ungariei potrivit căruia legea conferă Bruxelles-ului prea multă putere pentru a dicta modul în care țările UE își folosesc terenurile.
„Potrivit Ungariei - și sunt pe deplin de acord cu această atitudine - nu ar trebui să încorporăm ideea că mediul poate fi protejat doar atunci când Bruxelles-ul decide în acest sens. Ar trebui să reflecte starea de spirit și implicarea populației locale”, a declarat Taraba.
Votul final, amânat
Opoziția în creștere a determinat Consiliul UE, care reprezintă capitalele UE, să amâne votul final asupra proiectului de lege, realizând că acesta nu mai are suficient sprijin. Țări precum Belgia și Finlanda chiar fac publice acum apeluri de revizuire a proiectului de lege după alegerile din UE, care se așteaptă să încline Parlamentul European spre dreapta.
Apărătorii proiectului de lege nu se dau bătuți. Ei susțin că modificarea textului acum - după ce Parlamentul și țările UE au ajuns deja la un acord de principiu - ar spulbera norme valoroase ale UE.
„Am creat un precedent care este un pic periculos”, a declarat Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat al Ministerului Mediului. România susține proiectul de lege care vizează protejarea naturii. El a avertizat împotriva „jocurilor politice” înainte de alegeri.
În mod ironic, chiar dacă premierul belgian Alexander De Croo dorește modificarea legii, guvernul său încă se străduiește să obțină suficient sprijin în condițiile în care deține președinția rotativă a Consiliului.
Ministrul Mediului de la Bruxelles, Alain Maron, care a calificat situația drept „foarte problematică”, încearcă să convingă țările să revină înainte ca președinția belgiană să se încheie la sfârșitul lunii iunie.
În general, Taraba a declarat că nu se opune protejării zonelor naturale, amintind de procentul ridicat de zone de conservare din Slovacia. Ceea ce îl deranjează este doar modul în care UE a procedat în acest sens.
„Nu este o chestiune împotriva căreia să fim”, a spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
