Unul dintre cele mai puternice simboluri ale istoriei românilor, capul domnitorului Mihai Viteazul, își are locul de odihnă veșnică, potrivit tradiției și izvoarelor istorice, în pronaosul Mănăstirii Dealu,...

Acest lăcaș de cult, cu o încărcătură spirituală aparte, adăpostește ceea ce se consideră a fi capul primului unificator al Țărilor Române, un gest de pietate și memorie istorică păstrat de peste patru secole.

Mihai Viteazul, domn al Țării Românești între 1593 și 1601, a fost o figură marcantă a luptei antiotomane și un vizionar al unității românești. Prin acțiunile sale militare și diplomatice, Mihai a reușit, pentru scurt timp, să unească sub sceptrul său cele trei mari provincii istorice: Țara Românească, Transilvania și Moldova, devenind astfel simbolul ideii de România unită, cu mult înainte ca acest vis să prindă contur în secolul XIX.

Finalul său a fost însă tragic. La 9 august 1601, după bătălia de la Guruslău, câștigată alături de trupele imperiale habsburgice împotriva lui Sigismund Báthory, Mihai a fost asasinat mișelește din ordinul generalului imperial Giorgio Basta, pe câmpia de la Turda. Motivul oficial a fost teama Habsburgilor față de influența și popularitatea crescândă a domnitorului valah. Trupul său a fost abandonat, iar soldații săi nu au avut voie să-l înmormânteze creștinește.

În această atmosferă de trădare și umilință, legenda spune că un apropiat al domnitorului, Turturea paharnicul, i-a luat capul, l-a îmbălsămat și l-a adus în taină în Țara Românească. Aici, capul a fost depus la Mănăstirea Dealu, ctitorie a lui Radu cel Mare, loc de odihnă al mai multor domnitori munteni.

Racla modestă ce conține craniul poartă o inscripție de o simplitate solemnă:

„Aici zace cinstitul și răposatul capul al lui Mihai Voievod, carele au fost domn Țării Românești și Ardealului și Moldovei, carele au fost ucis în câmpia Turdei, în anul 1601 luna august 9 zile...”

Capul lui Mihai Viteazul nu a fost niciodată supus unei analize științifice moderne, iar identitatea sa nu a fost certificată ADN. Totuși, tradiția istorică, izvoarele contemporane și continuitatea cultului personalității sale susțin veridicitatea acestui mormânt.

Mănăstirea Dealu a devenit astfel un loc de pelerinaj istoric și național, vizitat de-a lungul timpului de oameni politici, istorici și simpli cetățeni, atrași de figura legendară a celui care a îndrăznit să unească un popor sub o singură conducere. Deși domnia sa asupra celor trei țări a fost scurtă – doar câteva luni în anul 1600 –, ideea de unitate pe care a inspirat-o a dăinuit în conștiința românilor și a fost reluată în momentele de cotitură ale istoriei, culminând cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Domnia lui Mihai Viteazul s-a remarcat nu doar prin campaniile militare, ci și prin curajul cu care a înfruntat marile puteri ale vremii. A reformat armata, a negociat abil în plan extern și a promovat interesele Țărilor Române în fața Imperiului Otoman, Habsburgic și Polon. Alianțele sale instabile l-au făcut vulnerabil, dar moștenirea sa politică și mitologică a depășit cu mult granițele epocii sale.

Astăzi, într-un colț liniștit al mănăstirii Dealu, în fața unei pietre funerare austere, vizitatorii se înclină în tăcere în fața capului unui vis, a unui ideal național trădat și asasinat, dar niciodată uitat. Capul lui Mihai Viteazul, departe de trupul său pierdut în uitarea câmpiei de la Turda, stă mărturie peste veacuri a unui destin frânt, dar glorios. Însă nu putem știi cu certitudine dacă acest craniu aparține lui Mihai Viteazul.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News