Manuscrisul a fost cumpărat la licitaţie în decembrie 2018 pentru suma de 1,2 milioane de coroane (circa 110.000 de euro) de omul de afaceri suedez Per Taube, care a promis că îl va dona Muzeului Nobel din Stockholm unde va fi expus în această toamnă.
Redactat în noiembrie 1922, în timp ce Einstein se afla într-un turneu de conferinţe în Asia de Sud-Est, articolul a fost publicat la 21 decembrie 1922 de Academia Regală Prusacă de Ştiinţe.
Fizicianul german Max von Laue a deţinut până în 1948 manuscrisul care a ajuns apoi în posesia unor colecţionari privaţi.
În document, Einstein a respins un articol al matematicianului german Erich Trefftz publicat în revista Annalen der Physik anterior în 1922 şi care trata 'structura geometrică a universului', mai exact forţele şi materia care separă şi înconjoară două corpuri cereşti.
'Este demonstrat că această soluţie nu trebuie continuată', concluzionează el despre ipoteza prezentată de Trefftz.
Originalitatea acestui text de neînţeles pentru omul obişnuit este dublu: ea conţine o formulare modificată a teoriei relativităţii generale şi, mai ales, arată că fizicianul genial a trebuit să-şi apere pas cu pas lucrările în faţa criticilor unei părţi a comunităţii ştiinţifice.
'Chiar şi după ce a primit premiul Nobel, fizica lui a fost extrem de dezbătută printre oamenii de ştiinţă de atunci şi Albert Einstein însuşi a luat parte la dezbatere', a explicat Gustav Kollstrand, curator al Muzeului Nobel.
Albert Einstein, care a primit premiul Nobel la Stockholm la 10 decembrie 1922, nu a fost recompensat pentru teoria relativităţii, ci pentru 'descoperirea legii efectului fotoelectric'.
În opinia lui Gustav Kollstrand, Einstein, născut în secolul al XIX-lea (1879-1955), reprezintă încă în secolul al XXI-lea 'triumful raţiunii' şi 'chipul ştiinţei'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
