Grâul de la Kiev, care ajunge pe așa-numitele ”căi de solidaritate”, ar crea probleme economice serioase producătorilor din România și Bulgaria, concurând cu cerealele și semințele locale, scrie publicația Agrifood. În loc să plece spre destinațiile stabilite, cerealele ucraineane ajung să se oprească în țara de tranzit, cu repercusiuni economice importante, împotriva cărora fermierii celor două foste state ale blocului sovietic protestează dur.
”Coridoarele de solidaritate” sunt o inițiativă lansată de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai pentru a facilita exporturile de cereale din Ucraina pe toate rutele posibile. Râurile, căile ferate și drumurile au fost exploatate în timpul blocajului porturilor maritime cu ieșire la Marea Neagră. Această strategie a făcut posibilă exportul a 3 milioane de tone de grâu din Ucraina în august, în timp ce în martie, imediat după izbucnirea conflictului, exportul a fost limitat la 300 de mii de tone.
Ucraina, unul dintre principalii producători și exportatori de grâu, trimitea aproximativ 5-6 milioane de tone pe lună în țări străine înainte de invazia rusă. Deja în iulie, un reprezentant al executivului de la Bruxelles raportase în fața Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European (AGRI) că grâul din Ucraina rămâne blocat pe piețele europene.
Potrivit presei internaționale, fermierii români sunt cei care acuză cea mai gravă situație: dincolo de graniță, grâul ucrainean care ar trebui direcționat către țările care au cea mai mare nevoie, precum Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, rămâne în granițele lor și este comercializat, provocând o prăbușire a prețurilor de grâu european.
”Coridoarele de solidaritate” ar aduce așadar o serie de pagube, dar și beneficii. Cu toate acestea, Bruxelles neagă că există această situație. ”Nu există niciun impact distructiv sau negativ al exporturilor din Ucraina pe piețele UE”, a declarat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, reporterilor, la o conferință de presă.
”Nu vedem nicio prăbușire în ceea ce privește prețurile din cauza acestui export din Ucraina”, a subliniat el, adăugând că Guvernul european monitorizează în continuare situația pieței.
România este destul de diferită
Potrivit lui Florentin Bercu, de la Alianța Română pentru Agricultură și Cooperare, producătorii agricoli români au suferit o ”deteriorare bruscă a competitivității lor”. Principala problemă este că produsele românești precum floarea soarelui, grâul, orzul și porumbul primesc acum prețuri mai mici din cauza intrării alimentelor ucrainene, care sunt supuse unor reguli diferite față de cele mai restrictive impuse de UE.
”În vârful recoltei, piața locală de grâu și semințe oleaginoase este satisfăcută de grâul ucrainean, prăbușind astfel piața grâului din România, atât ca preț de achiziție, cât și ca volume necesare”, a explicat Bercu.
Un alt impact negativ al coridoarelor de solidaritate se referă la transport
Costul acestuia pentru companiile rurale românești aproape s-a triplat în prima lună de liberalizare a comerțului din cauza numărului mare de solicitări din Ucraina, care a trebuit să ajungă din urmă având în vedere blocarea îndelungată a produselor sale din cauza conflictului. Bercu a denunțat apoi creșterea numărului de produse de protecție a plantelor contrafăcute sau interzise în UE, care prezintă un risc grav pentru consumatorii europeni.
Fermierii români, subliniază reprezentantul organizației, susțin în continuare inițiativa căilor de solidaritate, dar au nevoie de măsuri practice pentru ca fluxul de produse ucrainene să nu-i copleșească economic.
Mai exact, aceștia solicită o mai bună gestionare în porturile maritime, precum și trasabilitate pentru a preveni deturnarea grâului ucrainean către piața din România. În așteptarea inițiativelor UE, fermierii sunt chemați să răspundă singuri la aceste probleme.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
