Scandalul ”Crin Antonescu-securist”, un remake. Explicația unui general de Securitate despre Băsescu
Din 2004, tema ”Securitate/securist” nu mai conteză în campania electorală. Dacă mai țineți minte, în toamna acelui an, pierdut în negura vremurilor, Traian Băsescu a fost ales președinte.
Sigur că Dreapta era interesată de președinție, nu de reparații istorice, așa că s-a făcut că nu vede documentul publicat de Ciuvică. Deontologii din presă se gândeau deja cum să-i asigure al doilea mandat lui Băsescu, ori poate visau la Iohannis, pe care l-au adus și susținut la Cotroceni, ca să se/ne înșele de patru ori, să fie cu soț.
Oricum, cei care aveam buletin în 1989, majoritari în 2004, știam și fără CNSAS că Băsescu nu putea ajunge la Anvers fără ca traseul său spectaculos și bănos să se intersecteze cu Securitatea.
Un general la pensie, colonel în epoca Ceaușescu, mi-a explicat de ce era inevitabil, în cazul lui Băsescu, pactul cu Securitatea:
Eram în timpul războiului rece, o țară comunistă săracă, din care fugeau oamenii care puteau. Ajunși ”dincolo”, cereau azil politic. Cum controlezi un om căruia îi dai pe mână milioane de dolari, într-o reprezentanță din străinătate? Să nu fure, să nu cadă la înțelegere cu concurenții? Cum poți să-l tragi la răspundere dacă greșește? Că imediat cere azil politic, se refugiază în Vest. Ce să-i faci inginerului Ionescu sau marinarului Popescu? Dar, dacă e ofițer, dacă are grad în Securitate, atunci se schimbă treaba: vorbim de trădare, care se pedepsește cu moartea. Rămâi în occident, însă trăiești cu teamă, amenințat permanent. Angajamentul la Securitate te discreditează, dacă ceri azil politic, iar gradul militar îți aduce o condamnare care te va urmări toată viața.
Cum spuneam, tema nu pare să fi contat în alegerile din 2004, nici în cele din 2009. Ar putea afecta un candidat în 2025, după ce s-a văzut că unii îl admiră pe kaghebistul Putin și îl regretă pe comunistul Ceaușescu? Greu de crezut.
Antonescu a câștigat electoral din așa-zisul scandal: a fost în centrul dezbaterii, cu acoperire media bună, a reacționat imediat, a fost convingător etc. Nu cred, însă, ca strategii campaniei lui Crin Antonescu, prea puțin sofisticată, de altfel, să fi elaborat un scenariu atât de inovator, să fi fluturat chiar ei hârtia de la CNSAS prin fața presei, ca pescarul năluca pe care bibanul o mușcă cu tot cu mal.
Și atunci, de unde și de ce a apărut subiectul? Putem să ne amintim de povestea Monei Muscă... ”Întâmplarea” a făcut ca exact când parlamentarul PNL l-a depășit în sondaje pe Traian Băsescu, să fie descoperită nota pe care Mona Muscă o dăduse la Securitate.
Chestiune care îmi aduce aminte tot de Ceaușescu: a avut succes în 1968, când a vorbit mulțimii de la balconul CC-lui, a repetat faza în 1989, pe 22 decembrie, când a încercat să liniștească protestatarii, ieșind din nou cu portavocea în balcon. Chiar înainte să fie nevoit să fugă cu elicopterul. ”Întâmplarea”, iată, n-a aflat că ulciorul nu merge de două ori la apă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
