Rusia avertizează SUA: Amenințările la adresa Iranului nu vor aduce pacea

Federația Rusă a declarat miercuri, 9 aprilie, că amenințările continue la adresa Iranului devin tot mai obositoare pentru comunitatea internațională și că recurgerea la bombardamente nu va duce la instaurarea păcii, subliniind totodată că Teheranul a început deja să adopte măsuri preventive.

Iranul abordează cu prudență discuțiile programate pentru acest weekend cu Statele Unite pe tema programului său nuclear, manifestând un nivel scăzut de încredere în eventualele progrese și având suspiciuni profunde față de intențiile Washingtonului, au declarat, marți, oficiali iranieni pentru Reuters.

Discuțiile au fost anunțate luni de președintele SUA, Donald Trump, întors la Casa Albă în ianuarie. Acesta a lansat în repetate rânduri amenințări cu intervenții militare împotriva Iranului, adversarul de lungă durată al Washingtonului, în cazul în care nu se ajunge la un acord.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova este conștientă de „retorica destul de dură” și că Teheranul ia măsuri preventive, sugerând că accentul ar trebui pus pe contactele diplomatice, nu pe confruntare.

„Într-adevăr, lumea este tot mai obosită de amenințările constante împotriva Iranului”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, atunci când a fost întrebată de Reuters pentru clarificări în privința abordării Rusiei. „Există o înțelegere tot mai mare că atacurile nu pot deschide calea către pace”, a mai spus ea.

Suspiciuni vechi în privința înarmării nucleare a Iranului

Programul nuclear al Iranului, inițiat în anii ’50 cu sprijinul fostului său aliat, Statele Unite, a reprezentat timp îndelungat un punct de tensiune între Teheran și marile puteri, mai ales după Revoluția Islamică din 1979, care a transformat Iranul într-unul dintre principalii adversari ai Washingtonului.

Statele Unite, Israelul și unele puteri europene susțin că Iranul încearcă în secret să dezvolte o armă nucleară, o afirmație respinsă de Teheran, care în ultimii ani a construit un parteneriat cu Rusia, una dintre cele mai mari puteri nucleare ale lumii.

Deși Moscova a achiziționat arme din Iran pentru războiul din Ucraina și a semnat la începutul acestui an un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Teheranul, relația dintre cele două state a fost adesea marcată de tensiuni de-a lungul istoriei, încă din secolul al XVI-lea, când Moscova a stabilit primele relații oficiale cu Imperiul Persan.

Potrivit oficialilor iranieni, Rusia adoptă frecvent un ton dur în declarații, însă ezită să se implice într-un conflict major în Orientul Mijlociu. Acordul de parteneriat încheiat între Iran și Rusia nu prevede o clauză de apărare reciprocă.

Vladimir Putin a cultivat relații cordiale cu liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, în special în contextul în care atât Rusia, cât și Iranul sunt percepuți ca adversari de către Occident. Cu toate acestea, Moscova manifestă un interes clar de a preveni izbucnirea unei curse a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu.

Rusia, conform declarațiilor Mariei Zaharova, urmărește obținerea unor „soluții negociabile eficiente” menite să diminueze suspiciunile Occidentului privind programul iranian de îmbogățire a uraniului, să reconstruiască încrederea și să mențină un echilibru al intereselor, prevenind totodată o eventuală criză.

Statele Unite, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, s-au retras unilateral din acordul Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), care limita activitățile nucleare ale Iranului și permitea o monitorizare mai amplă prin inspecții și relaxarea sancțiunilor impuse acestuia.

Retragerea SUA a determinat Iranul să abandoneze acordul și să încalce semnificativ limitele stabilite în privința îmbogățirii uraniului, ceea ce este considerat pe scară largă ca o etapă esențială în dezvoltarea materialului necesar pentru fabricarea armelor nucleare.

„Teheranul nu poate fi considerat responsabil pentru consecințele acțiunilor ilegale ale celor care, prin miopie și prognoze greșite, au subminat acordurile”, a spus Zaharova.

În prezent, nouă state din lume dețin arme nucleare recunoscute oficial: Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel.

Citește și: SUA și Iranul reiau discuțiile nucleare: Trump anunță negocieri directe, dar Teheranul insistă că vor rămâne indirecte prin Oman

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News