O porțiune de pe malul albanez al lacului a găzduit odinioară o așezare de case pe piloni, în urmă cu aproximativ 8.000 de ani, cred arheologii, făcându-l cel mai vechi sat de pe malul lacului din Europa descoperit până în prezent, conform Science Alert.
Datarea cu radiocarbon situează așezarea între 6000 și 5800 î.Hr.
„Este cu câteva sute de ani mai vechi decât locurile cunoscute anterior în lacurile din regiunile mediteraneene și alpine”, a spus Albert Hafner, profesor de arheologie la Universitatea din Berna din Elveția.
„Din câte știm, este cel mai vechi din Europa”, a declarat el pentru AFP.
Cele mai vechi alte astfel de sate au fost descoperite în Alpii italieni și datează din jurul anului 5000 î.Hr., a spus expertul în locuințe lacustre din neoliticul european.
Hafner și echipa sa de arheologi elvețieni și albanezi și-au petrecut ultimii patru ani efectuând săpături la Lin, pe malul albanez al lacului Ohrid, care se întinde pe granița muntoasă dintre Macedonia de Nord și Albania.
Se crede că așezarea a găzduit între 200 și 500 de persoane, cu case construite pe piloni deasupra suprafeței lacului sau în zone inundate în mod regulat de creșterea apelor.
Cetatea țepilor
În timpul unei scufundări recente, arheologii au descoperit dovezi care sugerează că așezarea a fost fortificată cu mii de scânduri cu țepi folosite ca baricade defensive.
„Pentru a se proteja în acest fel, au trebuit să taie o pădure”, a spus Hafner.
Dar de ce au trebuit sătenii să construiască fortificații atât de extinse pentru a se apăra? Arheologii încă caută un răspuns la întrebarea evazivă.
Cercetătorii estimează că aproximativ 100.000 de scânduri au fost înfipte în fundul lacului de lângă Lin, Hafner numind descoperirea „un adevărat tezaur pentru cercetare”.
Lacul Ohrid este unul dintre cele mai vechi lacuri din lume și există de mai bine de un milion de ani.
Asistați de scafandri profesioniști, arheologii au căutat pe fundul lacului descoperind adesea fragmente fosilizate de lemn.
„Ca un ceas elvețian”
Analiza inelelor copacilor ajută echipa să reconstruiască viața de zi cu zi a locuitorilor zonei – oferind „perspectivă valoroasă asupra condițiilor climatice și de mediu” din acea perioadă, a spus arheologul albanez Adrian Anastasi.
„Stejarul este ca un ceas elvețian, foarte precis, ca un calendar”, a spus Hafner.
„Pentru a înțelege structura acestui sit preistoric fără a-l deteriora, facem cercetări foarte minuțioase, mișcându-ne foarte încet și foarte atent”, a adăugat Anastasi, care conduce echipa de cercetători albanezi.
Vegetația luxuriantă de pe șantier face ca munca să fie dificilă uneori.
„Să-și construiască satul pe piloni a fost o sarcină complexă, foarte dificilă și este important să înțelegem de ce acești oameni au făcut această alegere”, a spus Anastasi.
Deocamdată, oamenii de știință spun că este posibil să presupunem că satul se baza pe agricultură și pe animale domestice pentru hrană.
„Am găsit diverse semințe, plante și oase de animale sălbatice și domestice”, a declarat Ilir Gjepali, profesor de arheologie albanez care lucrează la acest sit.
Dar va mai dura încă două decenii pentru ca situl să fie explorat și studiat pe deplin și pentru a se trage concluziile finale.
Potrivit lui Anastasi, fiecare excavare furnizează informații valoroase, permițând echipei să creeze o imagine a vieții de-a lungul malurilor lacului Ohrid cu mii de ani în urmă – de la arhitectura locuințelor până la structura comunității lor.
„Acestea sunt situri preistorice cheie care prezintă interes nu numai pentru regiune, ci și pentru întreaga Europă de sud-vest”, a spus Hafner.
Beneath the turquoise waters of Lake Ohrid, the "Pearl of the Balkans", scientists have uncovered what may be one of Europe's earliest sedentary communities, and are trying to solve the mystery of why it sheltered behind a fortress of defensive spikeshttps://t.co/8TLAA6Mre2
— AFP News Agency (@AFP) August 11, 2023
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
