Istoricul Marius Oprea a prezentat într-o discuție cu DC News principalele argumente care stau la baza plângerii Mișcării pentru Regat și Coroană.
Abolirea monarhiei, cu tunurile ațintite spre Palatul Regelui Mihai. Istaurarea Republicii, votată în Parlament de muncitori din uzine
”Mai întâi a fost actul de abdicare al Regelui care a fost un act forțat. Chiar și prin conținut el nu este un act legitim întrucât Regele nu putea abdica și în numele urmașilor săi așa cum e formularea în actul de abdicare. Am prezentat în plângerea depusă în legătură cu abdicarea că inclusiv Gheroghe Gheroghiu-Dej avea la el un pistolet, iar pe de altă parte Garda Regală fusese înlocuită cu soldați din divizia Tudor Vladimirescu care l-au dezarmat pe aghiotantul Regelui și nu l-au lăsat să intre alături de acesta în Palat. Pe de altă parte asupra Palatului fusese ațintită o baterie de tunuri. Acestea au fost condițiile în care s-a semnat așa zisa abdicare.
Dar abdicarea Regelui nu însemna și abolirea monarhiei. Aceasta s-a petrecut prin convocarea Adunării Deputaților în seara zilei de 30 decembrie 1947, după semnarea actului de abdicare. Aici sunt două probleme pe care le-am sesizat. Prima este legată de faptul că Camera Deputaților singură nu avea în atribuții schimbarea formei de guvernământ în România, din punct de vedere strict procedural.
Pe de altă parte, tot procedural, nu exista cvorum. Deputații erau în vacanță. S-au adunat foarte puțini, cei care erau prin București. Era o iarnă grea, nu au putut să-i adune pe deputați care au fost înlocuiți cu muncitori aduși de pe la uzine și care nu aveau niciun fel de împuternicire legală să voteze. Toate aceste fapte istorice, absolut verificabile, sunt consemnate în conținutul plângerii noastre legate de ilegalitatea instaurării Republicii în România”, a explicat istoricul Marius Oprea pentru DC News.
Mișcarea pentru Regat și Coroană, audiență la procurorul general Augustin Lazăr
”Am pornit inclusiv de la faptul că președintele Băsescu a spus în plenul Parlamentului că regimul comunist a fost unul ilegitim și criminal. Acum nu ne referim la partea criminală ci la partea de ilegitimitate care sperâm să fie constatată de Parchetul General. A fost o infracțiune care, printr-un act terorist sub presiunea ocupației sovietice extrem de prezente și active în țară la acel moment, s-a schimbat forma de guvernare în România. Am considerat în plângerea respectivă că există toate temeiurile potrivit cărora forma de guvernare republicană este instaurată în mod ilegal. Din punctul nostru de vedere, dacă este să respectăm strict legalitatea, și în momentul de față este în vigoare Constituția din 1923. Toate aceste aspecte le-am cuprins în sesizare și cerem Parchetului General să soluționeze această cauză”, a mai precizat Marius Oprea.
La întâlnirea cu procurorul general Augustin Lazăr, întâinire ce a durat 30 de minute, din partea Mișcării au fost prezenți președintele Marilena Rotaru, vicepreședintele Marius Oprea, secretarul general, avocatul Antonie Popescu și șeful filialei București al Mișcării, inginerul Mircea Ignat. Aceștia au solicitat ca sesizarea să fie trimisă către o secție civilă, dar și ”audierea cât mai rapidă” a celor aflați în viață, martori la evenimentele de atunci.
”Am fost primiți în audieță la Parchetul General unde fusese trimisă această cauză. La întâlnirea de astăzi cu procurorul general Augustin Lazăr am cerut ca această cauză să fie transmisă la o secție civilă a Parchetului General întrucât în opinia noastră nu este de competența militarilor.
E vorba în special de modul în care a decurs ședința prin care s-a instaurat forma republicană de guvernământ. Am mai solicitat domnului procuror general Augustin Lazăr care a fost foarte deschis, și-a notat toate aceste aspecte, și audierea cât mai rapidă în cauză a unor martori care trăiesc și ar putea depune mărturie cu privire la faptele petrecute la vremea respectivă. Este vorba de domnii Mircea Ionescu Quintus, Mihail Șora și Neagu Djuvara, care au venerabila vârstă de 100 de ani, au trăit acele vremuri, iar mărturia lor o socotim foarte importantă în această cauză.”
Și totuși, ce se va întâmpla dacă acest dosar ajunge în instanță? În funcție de decizia instanței, mingea va fi trimisă în terenul Parlamentului
”Ar rămâne ca o instanță să se pronunțe în legătură cu legitimitatea sau ilegitimitatea Republicii ca formă de guvernare în România. În opinia noastră, după aceste argumente, este ilegitimă. Rămâne ca o instanță să contate acest lucru, iar pasul următor ar fi ca decizia instanței să fie transmisă Parlamentului care în mod normal ar trebui să se constituie în Adunare Constituantă și să adopte sub o formă adăugită și reînnoită, conform cu timpurile noastre, Constituția din 1923”, a explicat Marius Oprea.
Însă o răsfoire a filelor istorie în această chestiune ne duce pănă în 1991. Astfel, se ridică întrebarea actualei Constituții, care prin adoptării ei prin referendum în 1991 are aspect de legitimitate. Iar următoare întrebare logică este despre posibilitatea modificării formei de guvernământ în România, și reinstaurarea monarhiei printr-un alt referendum.
”Și aici este o mare problemă. Respectiva Constituție nu a fost promulgată de către președintele Iliescu la vremea respectivă. Ea din punct de vedere juridic, din punct de vedere procedural, este invalidă. Ea un a fost promulgată de președinte ci de Biroul Electoral Central care nu avea niciun atribut în acest sens. Președintele Iliescu nu a promulgat-o la vremea respectivă dintr-un motiv pe care îl înțelegem acum: a mai vrut două mandate. Dacă o promulga, s-ar fi recunoscut temeiul primului mandat cu posibilitatea doar la încă unul.
Din punct de vedere strict procedural, în opinia noastră, este în vigoare și în momentul de față Constituția din 1923 și forma de guvernământ este monarhia. Rămâne ca mai întâi puterea judecătorească iar mai apoi cea legislativă să stabilească această stare de fapt.
Având în vedere că forma de guvernământ în România nu a fost schimbată printr-un referendum, ci printr-o decizie a puterii legislative, cred că se poate acționa în momentul istoric de față, prin reciprocitate. Adică puterea legislativă să recunoască ilegitimitatea Republicii și să repare abuzul de putere și abuzul de legiferare al Camerei ce s-a petrecut în 30 decembrie 1947”, a conchis istoricul Marius Oprea.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
