"Klaus Iohannis dovedește o necunoaștere a literei și spiritului Constituției României. După trei ani de mandat în care nu a mediat nimic, în care nu a unificat societatea, președintele României a rămas la primul pas făcut în campania electorală. Toată opera politică a lui Klaus Iohannis se restrânge la cuvântul 'penali'. Când nu are nimic de spus, președintele aduce pe tapet același discurs aproape obsesiv din păcate... cuvintele 'penal', 'anticorupție' sau 'legile justiției' fiind singurul proiect politic al președintelui în anul Centenarului", a zis Robert Cazanciuc.
Campania electorală pentru al doilea mandat
"Este limpede că respingerea irațională a efortului Parlamentului României de a reforma justiția nu are legătură cu justiția, ci cu campania electorală pentru al doilea mandat pe care însă, din lipsă de idei politice, președintele pare că a început-o mai devreme. Sunt câteva chestiuni referitoare la cele trei legi. Klaus Iohannis vorbește despre pachete de legi, deși la promulgare au fost trimise doar două, a treia nu a fost încă motivată. Sunt foarte multe confuzii tehnice referitoare la parcursul constituțional, sunt multe neadevăruri, ca să nu zic minciuni. Klaus Iohannis spune că ministrul ar avea puteri sporite în raport cu CSM. Nimic mai fals, din contră! Ministrul nu mai are aceleași prerogative ca înainte, spre exemplu, nu mai este titularul acțiunii disciplinare. Din păcate, președintele pare să se comporte ca un actor în campanie elctorală, foarte puțin preocupat de mersul adevărat al justiției", a mai spus social-democratul.
Demers care a durat şase luni
"Avea căi prin care se putea lămuri. Putea apela la consilieri, putea apela la membrii comisiei pentru a putea fi lămurit dacă i se părea că ceva putea aduce atingere statului de drept. Este un demers care a durat şase luni, cu foarte multe dezbateri, numai cine nu a vrut nu a fost prezent la aceste dezbateri; au fost aduse în discuţie opinii de la magistraţi, de la oameni politici, din spaţiul public. Faptul că am avut decizii la CCR care au fost considerate neconstituţionale pe anumite aspecte mai degrabă tehnice arată că mecanismul democratic funcţionează în România. E o procedură prevăzută în Constituţie. Când cineva are argumente poate merge la Curtea Constituţională. De asemenea Curtea a apreciat de mai multe ori faptul că în ceea ce examinează ţine cont întotdeauna de recomandările Comisiei de la Veneţia. Deci din acest punct de vedere din nou ceea ce face preşedintele nu este decât un demers de a bloca acest proces aşteptat de întreaga societate. Discutăm de responsabilizarea magistraţilor, discutăm de nevoia de separare a carierelor între judecători şi procurori, discutăm de ceea ce societatea românească aşteaptă de foarte mult timp. Dacă îmi aduc aminte, în campania electorală, dacă tot îi place să fie în campanie electorală, toate partidele politice au vorbit de nevoia responsabilizării magistraţilor. Din păcate e un demers pur politic ce nu are de a face cu statura unui preşedinte al României în anul Centenar", a adăugat Robert Cazanciuc.
[citeste si]
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că demersul preşedintelui de a sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia intra în atribuţiile sale constituţionale, însă a precizat că a observat că "preşedintele României dă indicaţii judecătorilor constituţionali".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
