Presa din Grecia scrie despre planul ambițios semnat la Bruxelles care leagă România de Grecia, cu viziune pe termen lung spre Republica Moldova și Ucraina.
Atena, Sofia și Bucureștiul au semnat un plan de acțiune comun pentru 25 de proiecte prioritare de transport, în valoare de aproximativ 22,8 miliarde de euro, care vizează crearea unei rețele continue între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră, cu conexiuni ulterioare către Republica Moldova și Ucraina, scrie GreekCityTimes.
Cei mai mulți bani se duc către transportul feroviar
Planul a fost semnat la Bruxelles, la 29 septembrie 2026. Acesta vine în continuarea unui memorandum de înțelegere convenit de cele trei guverne în decembrie 2025, în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee. Dintre cele 53 de proiecte aflate în discuție, 25 au fost selectate ca prioritare, fiind într-un stadiu avansat de pregătire. Finanțarea este asigurată doar parțial. Transportul feroviar deține cea mai mare pondere.
Noul pod peste Dunăre, finanțat de planul semnat la Bruxelles
Lucrările prioritare includ modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București, cu termen de finalizare în 2030, precum și un nou pod mixt (rutier și feroviar) peste Dunăre, la Ruse–Giurgiu, prevăzut pentru 2032.
De asemenea, sunt incluse modernizarea liniei Burgas–Varna–Ruse și lucrările de proiectare pentru noi puncte de traversare a Dunării la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele, cu finanțare preconizată până în 2034.
Pe partea greacă, planul vizează calea ferată Alexandroupoli–Pythio–Ormenio, tronsonul Mouries–Promachonas–Kulata și conexiunea feroviară cu portul Salonic.
Două rute, una vestică, alta centrală
O rută vestică ar urma să lege Atena și Salonicul de Sofia, trecând prin Promachonas și Kulata, continuând apoi spre București prin Vidin–Calafat și Craiova.
O rută centrală ar urma să lege Salonicul și Alexandroupoli de Ruse și Giurgiu, trecând prin Ormenio și Svilengrad, cu continuarea traseului spre București și extensii către Republica Moldova și Ucraina.
Rețeaua, susținută și-n scop militar
Oficialii prezintă acest proiect ca o infrastructură civilă care sprijină, totodată, mobilitatea militară pe flancul estic al NATO și care face parte din coridorul mai amplu Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, inclus în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) a UE.
O astfel de conexiune terestră finalizată ar reduce dependența de strâmtorile turcești pentru transportul de mărfuri între Marea Egee și Europa Centrală și de Est.
Și SUA susțin o parte din proiect
Separat, Statele Unite susțin extinderea facilităților de la Elefsina, la vest de Atena, ca alternativă logistică și comercială la portul Pireu, aflat sub controlul majoritar al companiei chineze COSCO.
Corporația SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale (US International Development Finance Corporation) a aprobat un împrumut de 125 de milioane de dolari pentru compania ONEX, destinat achiziției, modernizării și extinderii șantierelor navale din Elefsina.
În noiembrie 2025, în urma unei întâlniri cu ministrul Dezvoltării, Takis Theodorikakos, ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, a declarat că Washingtonul salută perspectiva utilizării portului Elefsina drept hub logistic. De asemenea, aceasta a calificat drept regretabilă preluarea portului Pireu de către COSCO și a susținut necesitatea construirii unui alt port pentru a contrabalansa interesele chineze în zonă.
Au fost promovate măsuri legislative în Grecia care permit companiei ONEX să extindă activitățile de pe amplasament dincolo de construcțiile navale, incluzând operațiuni comerciale, logistice, portuare, energetice și din domeniul apărării. Elefsina nu reprezintă încă un concurent operațional direct pentru Pireu și nu face parte oficial din planul de acțiune tri-național, deși ambele obiective figurează în cadrul acelorași discuții privind coridoarele alternative de acces către Balcani și Europa de Est.
