Năstase: Autoritățile americane au acceptat actele de răzbunare politică din partea lui Băsescu

Fostul premier Adrian Năstase a postat, din închisoare, o amplă analiză a relațiilor bilaterale între România și Statele Unite timp de două decenii, influențate de alternanța la guvernare a democraților și republicanilor, precizând faptul că, în calitate de demnitar al statului român, a cunoscut şi umilinţa ignorării internaţionale din anii ’90 dar şi bucuria triumfului – la începutul anilor 2000.

Într-un capitol de final al analizei sale, intitulat "Prietenii noi sunt mai importanţi decât prietenii vechi", Adrian Năstase susține că a fost surprins, "în mod neplăcut", de faptul că, "după alegerile prezidenţiale din 2004 – „câştigate” de Traian Băsescu, în condiţiile cunoscute, şi după formarea unui guvern în condiţii ce nu aveau nici o legătură cu „statul de drept” –  autorităţile americane, preocupate de nevoia unui sprijin necondiţionat pentru anumite proiecte legate de unele interese regionale (războiul din Irak, etc.) au acceptat, tacit, actele de hărţuire şi de răzbunare politică din partea lui Traian Băsescu împotriva adversarilor săi – în principal, împotriva mea".

Amintind că în SUA trăiesc în jur de 2 milioane de ucraineni care votează, fostul premier precizează că, în același timp, "autorităţile americane – interesant, simultan cu liderii de la Moscova – au luat poziţie faţă de condamnarea fostului premier ucrainean – Yulia Timoshenko – participantă, în 2004, la Revoluţia Oranj de la Kiev".

Năstase consideră că "Această atitudine, care a ajutat la crearea unui sistem autoritar în România– şi care a adus, poate, câştiguri de moment, capitalizate, în special, în colaborarea serviciilor de informaţii, nu a permis însă dezvoltarea necesară a regimului politic democratic de la Bucureşti – cu consecinţele cunoscute din ultimele luni". Fostul premier se întreabă retoric dacă "Interesele pe termen scurt sunt oare mai importante decât cele pe termen lung", fiind evident că rezultatul acestui sprijin necondiţionat pentru Traian Băsescu, „sponsorizat politic” de ambasadorii Taubman şi Gitenstein, în condiţiile pierderii credibilităţii şi popularităţii actualului preşedinte al României a dus, indirect, şi la o pierdere de popularitate în ţara noastră pentru SUA.

Această stare de fapt a determinat, în opinia fostului premier, "necesitatea unei „re-calibrări” de poziţie, de la centru ( de la Washington)", aluzie la vizita lui Philip Gordon, emisarul Departamentului de Stat, la Bucureşti şi declaraţiile sale ulterioare. "Iată ce spunea asistentul secretarului de Stat american, cu ocazia vizitei sale în România: „Vreau să cred că liderii din toate părţile spectrului politic doresc … ca parteneriatul NATO şi cel cu SUA şi scutul anti-rachetă să meargă înainte…” Iar lui Traian Băsescu, „i-am cerut să colaboreze în mod pragmatic cu guvernul” şi „să lucreze împreună în interesul populaţiei şi al parteneriatului nostru.”, scrie Năstase pe blogul personal.

Interesantă i se pare lui Adrian Năstase și o altă declarație recentă a lui Philip Gordon, la întrebarea unui jurnalist român despre ce ar trebui să facă România în viitor pentru a-şi recâştiga încrederea şi dacă Washingtonul mai este îngrijorat cu privire la situaţia din România, când oficialul american a afirmat: "În mod clar, continuăm să urmărim România foarte strâns. Ştiu că unii în România se gândesc să organizeze un alt referendum, găsind astfel alte metode de a-l înlătura pe preşedinte. Trebuie subliniat din nou că trebuie respectate procedurile constituţionale”, citează Năstase, care apreciază că "este evident că autorităţile americane ştiu exact care este situaţia la care s-a ajuns în România, ştiu că Traian Băsescu nu mai are, după referendum, legitimitate, ca preşedinte. Administraţia americană, însă, nu avea şi nu are nevoie, în perioada de pre-campanie şi de campanie electorală din SUA de încă un scandal într-o ţară aliată… Este o poziţie uşor de înţeles", consideră fostul premier.

Ceea ce nu i se pare de înțeles lui Năstase este "faptul că sunt lăsaţi unii reprezentanţi ai administraţiei, la Bucureşti, să participe la jocuri politice interne, partizane, exprimând, direct sau indirect, un sprijin major politic pentru actualul preşedinte şi pentru colegii săi.

Năstase susține că, atât fostul ambasador al SUA la București în anii 2001 – 2004, Michael Guest, cât și actualul ambasador Mark Gitenstein, s-au "s-a erijat, oarecum, în postura de „şef al opoziţiei” române, nerespectând uzanţe diplomatice şi amestecându-se, direct, în chestiuni ce ţineau de viaţa politică internă din România" și se întreabă de ce nu au avut un comportament similar cu al ambasadorilor Franței sau ai Germaniei.

"De ce ambasadorul Spaniei (singura ţară din Europa în care există o instituţie asemănătoare cu DNA) nu iese public să ne spună cine trebuie să fie numit la conducerea DNA sau cum ar arăta portretul robot al acestuia? De altfel, din câte ştiu, în Statele Unite, Procurorul General este votat în Senat, în urma unei nominalizări politice. Să fie acesta un exemplu de „bune practici”?, se întreabă Adrian Năstase.

Fostul premier comentează și declarația amabadorului Gitenstein în care susținea public că „mentorul” său în problemele justiţiei din România este Monica Macovei "(Mentor era învăţătorul lui Telemach, fiul regelui Ulysse!). Se ştie însă foarte bine că Monica Macovei – cu un trecut de procuror de pe vremea lui Ceauşescu – a fost instrumentul prin care Traian Băsescu şi-a subordonat justiţia – modificând legi şi numind peste 4600 de procurori şi judecători noi – de 50 de ori mai mulţi decât foştii preşedinţi ai României. În condiţiile în care ministrul „independent” al justiţiei – Monica Macovei – a primit sinecura de europarlamentar din partea partidului lui Băsescu, devenind şi vicepreşedinte al acestui partid, în condiţiile în care omul de încredere al acesteia – Laura Stefan – a devenit omul de încredere şi sfătuitorul ambasadorului, (cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Americii, la 4 iulie 2011, ambasadorul Gitenstein a oferit exemplul a şapte români „care şi-au dedicat viaţa pentru a face din România un loc mai bun”. Între ei figura „expertul anti-corupţie” Laura Stefan) în condiţiile în care – spun unii jurnalişti – au avut loc frecvente întâlniri cu şefii parchetelor , ei bine, în aceste condiţii, mai poate fi considerat Mark Gitenstein un ambasador ce-şi respectă mandatul de imparţialitate în România? Nu cred", își răspunde Năstase, în opinia căruia ambasadorul a încălcat uzanţele diplomatice şi a dovedit partizanat politic.

Fostul lider al PSD consideră, de asemenea, că retragerea vizei sale de călătorie în SUA de către Ambasada SUA, într-un moment în care "niciunul din dosarele fabricate de Băsescu, Macovei şi Morar nu era judecat definitiv", a fost un act gratuit și incalificabil.

"Condamnarea mea, ca preşedinte de partid, în dosarul politic al afişelor electorale din 2004 – pentru care nici după 4 luni nu a fost redactată motivarea – a avut loc după 2 luni şi jumătate – la 20 iunie – de la acea notificare a Ambasadei. Ştia ambasadorul Gitenstein, atunci când a propus la Washington retragerea vizei pentru mine, că urmează să fiu condamnat? Fusese informat în acest sens de „colaboratorii” săi români?" Repet, mi se pare un gest incalificabil şi, în acelaşi timp, jignitor la adresa cuiva, care, timp de peste 20 de ani, a făcut eforturi – să nu spun mai mult – pentru o relaţie solidă cu Statele Unite", comentează Năstase, precizând, totodată, că nu intenționa să călătorească în SUA în acea perioadă și nici să ceară azil politic.

"Această propunere a ambasadorului Gitenstein – de a mă pune pe o listă de indezirabili sau, eventual, de terorişti – este descalificantă şi pentru Gitenstein dar şi pentru cei care au acceptat propunerea sa, fără să verifice raţiunile ce stăteau la baza ei. Este şi un exemplu urât pe care Mark Gitenstein îl oferă, sprijinindu-şi prietenii politici din România şi dovedind că prietenii noi se bucură de „precădere diplomatică” faţă de prietenii vechi", opinează fostul premier.

Acesta consideră ciudat faptul că "atunci când unora le convine abordarea ambasadorului legată de anumite decizii ale Curţii Constituţionale care-l favorizează pe Traian Băsescu, ei uită că acelaşi ambasador îşi permitea să critice, în termeni foarte duri – la 21 iunie 2011 – o altă decizie a Curţii Constituţionale (oare ambasadorul român la Washington şi-ar permite să critice public o decizie a Curţii Supreme a SUA?) privitoare la o propunere de revizuire a Constituţiei, înaintată de Traian Băsescu, când diplomatul american afirmă că "Poporul ar trebui să aibă puterea de a corecta erorile. De pildă, în SUA, pentru a schimba Constituţia şi a îndrepta o greşeală a Curţii Supreme, este nevoie de o majoritate calificată a Congresului şi a legislaturilor statelor.”

"Mai adaug un element ciudat în această ecuaţie: de ce o organizaţie militară americană pleda cu nerăbdare pentru “Năstase în puşcărie”? Pe 2 februarie 2012, web-site-ul de ştiri Southeast European Times (care acoperă zona de Sud-Est a Europei), anunţa condamnarea preliminară a lui Adrian Năstase în dosarul “Trofeul calităţii” (vezi www.zambacciancode.eu). La scurt timp după aceea, SETime a plătit pentru AdWords în Google, punând un link către acest reportaj, intitulat “Năstase în închisoare”, care apare afişat în Gooogle deasupra paginii lui Adrian Năstase. Aparent, era foarte important pentru editorii SETimes să se asigure că oricine ar căuta cuvinte cheie în Google, cum ar fi „Adrian Năstase” – sunt întâmpinaţi, ca prim rezultat, cu acest subiect, deasupra paginii mele personale. Acesta este un exerciţiu care nu a mai fost făcut până acum de SETimes. În acelaşi timp, SETimes a publicat o reclamă pe website-ul românesc Hotnews, recunoscut ca fiind canalul de propagandă al lui Traian Băsescu, cu titlul “Năstase la închisoare”. Precizez că Southeast European Times este sponsorizat de Comandamentul European al Statelor Unite", explică Năstase, care se întreabă, de asemenea, dacă "există o conexiune între sprijinul public acordat de către Ambasadorul Gitenstein pentru şeful DNA (procurorul Daniel Morar), mărturia Monicăi Macovei că DNA este finanţat cu bani ai Departamentului de Stat şi angajarea ciudată a Organizaţiei militare a Statelor Unite în a pleda pentru încarcerarea mea înainte ca procesul să fie terminat, conform legislaţiei din România?".

În finalul amplului material, Adrian Năstase nu este sigur înainte unor alegeri, în Statele Unite, dar şi în România, dacă, "împreună, vom găsi oare, după alegeri, răspunsuri mai înţelepte la problemele care ne frământă.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy