Motivele reale din spatele temerii Rusiei privind aderarea Finlandei la NATO/ Guvernul de la Helsinki s-a angajat în doctrina „apărării totale”

În ceea ce privește Finlanda, inițial, președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin , s-au pronunțat în favoarea intrării țării nordice în Alianța Atlantică , o cerință esențială pentru continuarea procesului de aderare.

Rusia s-a grăbit apoi cu un drept la replică, mutânt atenția de la cine este de fapt agresorul, Kremlinul poziționându-se ca victimă în toată povestea și considerând decizia Finlandei o „amenințare” la adresa „securității sale naționale”.

Astfel, Moscova a avertizat că se vede obligată să adopte „măsuri de răspuns tehnico-militar și de altă natură” .

„Nu am fost surprinși”, spune ministrul finlandez pentru Afaceri Europene și Management al Proprietăților, Tytti Tuppurainen, despre amenințarea de război în Europa, după invazia rusă a Ucrainei, potrivit El Periodico.

„Ne-am pregătit societatea pentru această situație încă din al Doilea Război Mondial”, continuă el, amintind că țara nordică a trăit opt ​​decenii în umbra Uniunii Sovietice și timp de 20 de ani în cea a guvernului condus autocratic de Vladimir Putin.

VEZI ȘI: Cine este prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, fiica a două mame, care îl înfruntă pe Putin

Finlanda și sistemul de „apărare totală”

Îndependența Finlandei față de Rusia a fost câștigată în 1917, moment în care s-a conturat o graniță de 1340 de kilometri între cele două. De atunci a fost implementată și doctrina de „apărare totală” a Finlandei, care presupune ca toate sectoarele societății finlandeze să fie implicate în planificarea apărării țării nordice, nu doar ministerul responsabil.

Finlanda are și o lege care garantează că toate resursele societății pot fi dedicate forțelor armate pentru a asigura supraviețuirea națiunii.

„Ne asigurăm că toate sectoarele țării știu ce să facă: luarea deciziilor politice, băncile, biserica, industria, mass-media”, explică Janne Kuusela, directorul general al politicii de apărare la Ministerul Apărării de la Hlsinki, pentru Financial Times. „Rezultatul final este că puteți pune întreaga societate în mod de criză, dacă este necesar”, spune el.

Acest sistem propune ca toate clădirile peste o anumită dimensiune să aibă propriile lor adăposturi antiaeriene. În plus, restul populației poate folosi parcări subterane, patinoare și piscine care sunt pregătite pentru a fi transformate în centre de evacuare.

VEZI ȘI: Joe Biden salută cu căldură şi sprijină cu forţă aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO

VEZI ȘI: După Turcia, o altă țară vrea să blocheze aderarea la NATO Finlandei și Suediei. "Sunt gata să-mi asum vina"

Armata Finlandei

Finlanda are o armată cetățenească susținută de un sistem eficient de mobilizare care poate mobiliza rapid mii de soldați pe picior de război. Aproape o treime din populația adultă a țării (aproximativ 900.000 de oameni) este încadrată ca rezervistă.

Armata finlandeză este formată din 61.000 de militari și 176.000 de oameni mobilizați. Aceștia au fost integrați într-un serviciu militar obligatoriu, care durează între 6 și 12 luni.

Acest lucru înseamnă că Finlanda, cu doar 5,5 milioane de locuitori, se poate baza pe una dintre cele mai mari armate în raport cu dimensiunea sa, din Europa. Rusia are 140 de milioane de locuitori, dintre care 900.000 sunt soldați activi și două milioane sunt rezerviști.

O mare parte din pregătirea militară a Finlandei provine din propriul război cu Moscova, care are ecouri în invazia Ucrainei. Între 1939 și 1940, finlandezii au luptat în Războiul de Iarnă pentru a ține Uniunea Sovietică la distanță, dar și-au pierdut o mare parte din teritoriu, inclusiv cel mai cosmopolit oraș, Vyborg, și una dintre principalele lor zone industriale.

Sondajele de opinie sugerează că aproximativ trei sferturi dintre finlandezi sunt dispuși să lupte pentru țara lor, cea mai mare cifră din Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News