Motivele din spatele deciziei Turciei de a nu sprijini aderarea la NATO a Suediei și Finlandei
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a ridicat un obstacol în calea aspirațiilor la NATO ale Finlandei și Suediei, spunând că nu le va sprijini aderarea la Alianță. Cele două țări au nevoie de acordul unanim al țărilor membre. Publicația Newsweek a oferit mai multe răspunsuri referitor la motivele care ar putea sta în spatele deciziei lui Erdogan.
La o zi după ce Helsinki a anunțat că va încerca să se alăture blocului de securitate din care Ankara este membră de 70 de ani, Erdoğan a declarat vineri că „nu avem opinii pozitive” cu privire la aderarea propusă a Finlandei și Suediei.
El a mai spus că țările nordice sunt „pensiuni pentru organizațiile teroriste”.
Erdoğan le-a spus reporterilor de la Istanbul că a fost o greșeală ca NATO să accepte Grecia ca membru în 1952, anul în care Turcia a aderat și că „nu vrem să repetăm greșeli similare”.
Turcia a acuzat de mult timp țările nordice, în special Suedia, că găzduiesc grupuri extremiste kurde și susținători ai lui Fethullah Gülen, un adversar politic al președintelui turc, care ar fi efectuat o tentativă de lovitură de stat în 2016, acuzație pe care Gülen și susținătorii săi o resping.
Agresiunea Rusiei în Ucraina a concentrat eforturile de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei. Deși sunt parteneri apropiați cu alianța și participă la exercițiile NATO, țările nordice nu pot beneficia de clauza de apărare colectivă decât dacă sunt membre.
Joi, președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și prim-ministrul, Sanna Marin, au declarat că Helsinki „trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”. Anunțul a fost salutat de secretarul general al blocului, Jens Stoltenberg, care a spus că „procesul de aderare va fi lin și rapid”, potrivit Newsweek.
Cu toate acestea, comentariile lui Erdogan pun o problemă pentru speranțele țărilor nordice de a adera la bloc.
Aprobarea finală ar putea avea loc la un summit NATO de la Madrid, la sfârșitul lunii iunie, dacă toți membrii vor ratifica decizia.
„Elitele turce de securitate națională consideră Finlanda și Suedia ca fiind semi-ostile, având în vedere prezența PKK și a Güleniștilor”, a scris pe Twitter Aaron Stein, director de cercetare la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă.
Turcia a criticat invazia Rusiei, ajutând la înarmarea Ucrainei cu drone și încercând să faciliteze discuțiile de pace dintre Moscova și Kiev. Ankara nu a sprijinit sancțiunile occidentale împotriva Moscovei și încearcă să mențină legături strânse cu Rusia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
