Legea care va aduce modificări Codului Muncii va intra în vigoare de la 22 octombrie 2022. Prin aceasta se stabilește că salariatul va avea dreptul la zece zilșe libere acordate pe motivul urgențelor în familie.
Legea 283/2022/ Articolul 152^2
(1) Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezența imediată a salariatului, în condițiile informării prealabile a angajatorului și cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului.
(2) Absentarea de la locul de muncă prevăzută la alin. (1) nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.
(3) Angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absență, precizată la alin. (1), în limita numărului de zile prevăzute la alin. (2).
Mai exact, pentru urgențele familiale, salariații au posibilitatea de a cere 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic, însă ele pot fi acordate doar dacă angajatorul este informat despre ele înainte de absența propriu-zisă, informează Avocatnet. ro.
Aceste zile trebuie să fie recuperate ulterior de salariat, modalitatea de recuperare urmând să facă obiectul unui acord cu angajatorul. Drepturile de care se bucura salariatul se mențin și pe durata absenței ca urmare a urgenței. Concedierea angajatului în timpul acestor 10 zile nu este posibilă.
Liberele pentru urgențele familiale sunt considerate perioade de activitate prestată, iar cererea lor nu va afecta concediul de odihnă anual.
Citește și:
Românii ar putea avea, de anul viitor, alte două zile libere: 6 și 7 ianuarie
Iniţiatorii precizează că în România, potrivit datelor oficiale furnizate de ultimul recensământ din anul 2011, 16.307.004 cetăţeni români sunt creştini ortodocşi, ceea ce reprezintă 86,45% din populaţia totală declarată a ţării.
„Pentru creştinii ortodocşi Praznicul Botezului Domnului sărbătorit anual pe data de 6 ianuarie este sărbătorit şi de către credincioşii romano-catolici, grecocatolici şi penticostali, care, potrivit aceluiaşi recensământ, însumează 7,34% din populaţia României. Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Bobotează, aşa cum mai este numită în termeni populari, este unică şi prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la biserică pentru a primi Agheasmă Mare; în tradiţia ortodoxă”, se arată în expunerea de motive.
Social-democraţii mai arată că Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasmă Mare este o rânduială liturgică săvârşită doar de Bobotează.
„Susţinem cele mai sus menţionate pentru a asigura la modul concret libertatea de religie garantată la articolul nr.l8 din „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, la articolul nr.lO din „Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene”, la articolul nr.9 din „Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, la articolul nr.29 din „Constituţia României” precum şi de „Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”. în mai multe state europene, ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă ca sărbătoare legală, zi nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă”, spun parlamentarii PSD, potrivit news.ro.
„Pentru creştinii ortodocşi care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Naşterea Domnului. Din acest motiv, mai multe ţări din Europa, precum Belarus, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Ucraina, Cipru, au reglementat data de 7 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. în acest context, dată fiind importanţa religioasă a zilei de 7 ianuarie, considerăm necesară şi declararea acesteia ca sărbătoare legală în care nu se lucrează”, afirmă PSD.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
