”Nu există nicio urgenţă în a modifica legile Justiţiei într-o procedură de urgenţă, într-o comisie specială a Parlamentului României. Aşa cum se află acum ordinea de drept în România şi modul în care este organizată Justiţia română, nu necesită nicio urgenţă de modificare, fără o dezbatere transparentă şi clară în faţa opiniei publice a acestor legi. (...) Iniţiatorii noului proiect au prezentat interes exclusiv pentru modificări care să ofere instrumente de control Executivului asupra Justiţiei, care este prezentată pretins abuzivă. Maniera de privire a rezultatelor Justiţiei române este diferită. Pe de o parte, cei care privesc obiectiv văd o Justiţie europeană, reformată ca standarde şi ca principii, care are un înalt nivel european de eficacitate în combaterea corupţiei, iar pe de altă parte, cei care fac obiectul activităţii Justiţiei române nu o privesc în această manieră optimistă, iar ei găsesc că este momentul potrivit pentru a se modifica legile Justiţiei în câteva aspecte principale, care să asigure controlul asupra Justiţiei”, a declarat Augustin Lazăr într-o intervenţie la RFI.
În context, Lazăr a arătat că se impune ca proiectul să fie restituit Ministerului Justiţiei pentru a avea loc o dezbatere transparentă şi pentru a fi făcute studii de impact.
Procurorul general a subliniat importanţa unui punct de vedere al Comisiei de la Veneţia: ”Este foarte clar. Având în vedere disputa publică existentă în acest domeniu, Comisia de la Veneţia, care are cel mai înalt nivel de expertiză în materie, este obligatoriu să se pronunţe şi să auzim acest punct de vedere neutru”.
[citeste si]
”Controlul Inspecţiei Judiciare, care să fie luată de la garantul independenţei Justiţiei, care este CSM, şi pusă într-un statut distinct. Apoi, direcţie specializată de cercetare a magistraţilor, ceea ce n-a mai fost niciodată şi ar sugera ideea că în magistratura română ar exista o asemenea criminalitate, încât să impună structuri specializate pentru cercetarea magistraţilor. Este total greşit şi statisticile ne arată că magistraţii care mai comit infracţiuni sunt foarte puţini, spre deosebire, din păcate, de politicieni, despre care nu putem discuta acelaşi lucru. Apoi, înăsprirea condiţiilor răspunderii materiale a magistraţilor. Evident că se doreşte inhibarea magistraţilor, ca nu cumva să mai ia decizii, deci să se gândească de zece ori când iau o decizie şi să nu mai aibă eficacitatea respectivă în combaterea corupţiei. Constatăm mai nou că statutul de magistrat independent al procurorului este vizat în mod special şi se ştie de ce - dacă nu există un procuror independent, evident că nu va fi nici o Justiţie independentă”, a mai afirmat procurorul general.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
