Coaliţia Right to Know (Dreptul de a şti) a solicitat guvernului modificarea legilor astfel încât să se evite riscul pedepselor cu închisoarea pentru jurnaliştii care îşi fac meseria şi să se apere dreptul cetăţenilor la informare.
Poliţia federală australiană a efectuat pe 5 iunie descinderi la sediul central al Australian Broadcasting Corporation (ABC), în legătură cu publicarea unor relatări din 2017 despre omoruri extrajudiciare comise de forţele speciale australiene din Afganistan. Cu o zi înainte, poliţiştii au percheziţionat locuinţa jurnalistei Annika Smethurst de la News Corp Australia, care scrisese despre intenţiile guvernului de a extinde prerogativele serviciilor de informaţii. Ambele organizaţii de presă au contestat în instanţă operaţiunile poliţiei, cerând invalidarea mandatului în baza cărora fuseseră executate şi restituirea documentelor confiscate.
Coaliţia media a declarat miercuri că doreşte dreptul de a contesta astfel de mandate şi a cerut protecţia avertizorilor publici, prin reformarea legilor referitoare la libertatea de informare şi la calomnie, precum şi limitarea noţiunii de secret aşa cum este definită în prezent de guvern. Presa australiană consideră că jurnaliştii trebuie exceptaţi de la prevederile actelor normative privind securitatea adoptate în ultimii şapte ani, conform cărora "pot ajunge în închisoare pentru că îşi fac meseria".
Din coaliţie fac parte grupuri rivale profesional - alături de ABC şi News Corp Australia, deţinută de magnatul Robert Murdoch, sunt şi publicaţia britanică The Guardian şi Bauer Media Group, proprietate germană.
Tot miercuri, liderii a trei organizaţii de presă australiene de primă mărime s-au reunit, într-o manifestare de solidaritate apreciată de DPA ca "neobişnuită", pentru a transmite un mesaj televizat privind nevoia unei mari libertăţi a presei.
Michael Miller, preşedintele News Corp Australia, a declarat că descinderile poliţiei reprezintă "intimidare, nu anchetă". "Aceste descinderi ne periclitează democraţia, ne periclitează dreptul la informare şi îi periclitează pe cei care discută cu jurnaliştii", a declarat el la Clubul Naţional al Presei din Canberra.
Hugh Marks, director general al grupului Nine, care deţine mai multe ziare importante şi un post de televiziune, a arătat că "legislaţia proastă pe mai multe fronturi şi oficialii ultra-zeloşi din sistemul judiciar, administraţie şi serviciile de securitate (...) au erodat continuu libertatea în cadrul căreia putem acţiona noi, media".
Directorul executiv al ABC, David Anderson, a afirmat că "deşi este încurajator să ştim că guvernul consideră presa liberă una din pietrele de temelie ale democraţiei, acest lucru nu este formulat sau prevăzut nicăieri în lege" şi că "dezincriminarea jurnalismului este un prim pas obligatoriu (...) Nimeni nu merită să fie pedepsit pentru căutarea informaţiilor care sunt evident în interesul public".
Poliţia a justificat percheziţiile susţinând că mandatele se referă la "informaţii de securitate naţională" care ar fi putut reprezenta "un mare pericol pentru interesul naţional".
Premierul conservator Scott Morrison nu a criticat operaţiunile poliţiei şi a declarat că "nimeni nu este mai presus de lege". El a negat că guvernul său a instigat la percheziţiile respective şi a susţinut că este deschis faţă de îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la presă.
Australia este clasificată de organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) pe locul 21 în Indicele Libertăţii Presei la nivel mondial, în coborâre cu două locuri faţă de anul trecut. RSF a criticat "legislaţia draconică" cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţie şi avertizorii publici, arătând că "Australia a adoptat în 2018 una din cele mai dure legi privind calomnia din toate democraţiile liberale din lume, în timp ce legile privind terorismul şi securitatea naţională fac aproape imposibilă acoperirea acestor probleme" de către presă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
