Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, că aceştia să nu se lase copleşiţi de durerea despărţirii. În această zi creştinii se salută cu "Hristos S-a înălţat!" şi "Adevărat S-a înălţat!".
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul Şi-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9), scrie crestinortodox.ro.
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. De această zi sunt legate o serie de practici legate de cultul morților. Pomenirea celor trecuți în neființă, ospătarea sufletelor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, sunt doar câteva dintre datinile specifice Ispasului.
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Ce nu ai voie să faci
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. În această zi, nu trebuie să înstrăinăm obiectele din gospodărie pentru ca familie să aibă parte de vigoare și sănătate, tot anul. Nu este bine să oferim lucruri cu împrumut, nici măcar sare sau chibrituri.
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Potrivit unei legende populare, la naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, în grajdurile lui Crăciun, unde a fost găzduită Maica Domnului, boii au fost blânzi, însă caii au început să producă un zgomot foarte puternic.
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Atunci Maica Domnului a cerut ca acei cai să nu fie sătui decât o dată pe an, timp de un ceas, în joia din săptămâna a şasea după Paşti, perioadă căreia i s-a spus şi „Paştele Cailor".
Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. „În noaptea şi ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece", a explicat Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Capitală, potrivit Adevărul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
