”Având în vedere că pentru o perioadă de timp combustibilii fosili vor rămâne scumpi, guvernele ar trebui să lase prețurile cu amănuntul să crească pentru a promova conservarea energiei, protejând în același timp gospodăriile mai sărace”, este de părere Fondul Monetar Internațional care a publicat o analiză prin care explică de ce guvernele ar trebui să renunțe la subvenționarea energiei care nu ar face decât să agraveze criza.
Cu alte cuvinte guvernele europene ar trebui să permită ca majorările prețurilor la energie să fie transmise consumatorilor pentru a încuraja ”economiile de energie” și pentru a facilita tranziția ecologică.
Acest lucru a fost afirmat de Fondul Monetar Internațional, potrivit căruia, în loc de un sprijin acordat ”universal” pentru a face față energiei costisitoare, ar trebui să fie favorizate intervenții direcționate pentru cele mai sărace categorii ale populației.
”Estimăm că recenta creștere a prețurilor internaționale la combustibilii fosili va crește costul vieții pentru gospodăriile europene cu aproape 7% în 2022”, notează FMI într-un articol, precizând că cele mai mari creșteri de preț ”au apărut în țări cu dependență mai mare de gazul natural și cu interconexiuni mai limitate de energie electrică, precum Irlanda, Italia, Portugalia, Spania și Regatul Unit”.
”Creșterea prețurilor la energie a crescut considerabil costurile vieții pentru europeni. De la începutul anului trecut, prețurile petrolului la nivel mondial s-au dublat, prețurile cărbunelui aproape s-au dublat și prețurile la gazele naturale europene au crescut de aproape șapte ori”, a notat FMI.
”Creșterea totală a costurilor combustibililor să fie transferată către utilizatorii finali, pentru a încuraja economisirea energiei și renunțarea la combustibilii fosili”
”Guvernele nu pot preveni pierderea venitului național real care rezultă din șocul raporturilor comerciale. Acestea ar trebui să permită ca creșterea totală a costurilor combustibililor să fie transferată către utilizatorii finali, pentru a încuraja economisirea energiei și renunțarea la combustibilii fosili. Politica ar trebui să treacă de la un sprijin cuprinzător, cum ar fi controlul prețurilor, la ajutor direcționat, cum ar fi transferurile către gospodăriile cu venituri mai mici, care suferă cel mai mult din cauza facturilor mai mari la energie”, aste de părere FMI.
Plafonarea prețurilor, eliminarea taxelor, subvențiile... nu fac decât să mențină prețurile crescute, este de părere FMI
Guvernele europene au încercat până acum să protejeze gospodăriile de creșterea costurilor prin controale ale prețurilor, reduceri de taxe și subvenții ample, indiferent de diferitele categorii de risc. Măsurile existente includ plafonarea prețurilor la energie în Franța, Spania și Portugalia, reducerea taxelor la electricitate în Germania și Țările de Jos, subvenții pentru energie în Italia și Grecia și alocații în Germania și Marea Britanie.
Pentru FMI, este timpul să schimbe metodele: astfel de măsuri nu numai că întârzie ajustarea necesară la șocul energetic, ci și mențin cererea și prețurile globale mai ridicate decât ar fi altfel, avertizează experții Fondului.
”Până acum, factorii de decizie din Europa au răspuns la creșterea costurilor energiei în principal cu măsuri ample de suprimare a prețurilor, inclusiv subvenții, reduceri de taxe și control al prețurilor. Dar suprimarea trecerii la prețurile cu amănuntul întârzie pur și simplu ajustarea necesară la șocul energetic prin reducerea stimulentelor pentru gospodării și întreprinderi de a conserva energia și de a spori eficiența. Menține cererea globală de energie și prețurile mai ridicate decât ar fi altfel.În plus, costul în creștere al acestor măsuri comprimă spațiul fiscal limitat al economiilor, deoarece prețurile ridicate persistă. În multe țări, costul va depăși 1,5% din producția economică în acest an, în principal din cauza măsurilor ample de suprimare a prețurilor”, se arată în documentul publicat de FMI.
Dacă guvernele europene ar aplica această strategie recomandată de FMI, acest lucru ar implica o cheltuială medie pentru țările europene egală cu 0,9% din PIB.
”Factorii de decizie ar trebui să se îndepărteze decisiv de la măsurile ample la politici de ajutor direcționate, inclusiv sprijin pentru venituri pentru cei mai vulnerabili. De exemplu, compensarea completă a creșterii costului vieții pentru cele 20% din gospodăriile cele mai sărace ar costa guvernele 0,4% din PIB în medie pentru întregul an 2022.
Ponderea populației care primește compensații ar varia de la o țară la alta, în funcție de preferințele societale și de spațiul fiscal.
FMI este de părere că sprijinul companiilor pentru a face față creșterii prețului la combustibil este greșit
”Unele guverne sprijină și afacerile. Acest lucru este adecvat numai dacă o creștere de scurtă durată a prețurilor ar duce la eșecul firmelor altfel viabile. De exemplu, ar exista un argument puternic pentru sprijin dacă Europa s-ar confrunta cu o întrerupere completă a fluxurilor de gaze și dacă țările ar trebui să raționalizeze temporar gazul pentru industrie. Companiile care joacă un rol esențial în importul și distribuția energiei pot avea nevoie de sprijin atunci când prețurile cresc.
În majoritatea cazurilor, totuși, este dificil să se implementeze o schemă de sprijin bine direcționată pentru firme fără a introduce distorsiuni și fără a reduce stimulentele pentru conservarea energiei. Deoarece se așteaptă că prețurile vor rămâne ridicate timp de câțiva ani, argumentele pentru sprijinirea întreprinderilor sunt în general slabe”, a concluzionat FMI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
