În Rusia, principalul exportator de combustibil, gaze şi petrol, scumpirea alimentelor şi în special a grâului este îngrijorătoare pentru guvern, scrie ZF. Costurile materiilor prime au crescut în general, iar dacă la începutul valului de inflaţie se vorbea de cum producătorii pot amortiza şocul, acum se vede clar cum preţurile mai mari lovesc în veniturile omului de rând, scrie Mediafax. Însă inflaţia poate expune şi alte vulnerabilităţi.
O nou criză finaciară bate la ușă
O analiză a băncii centrale a Rusiei avertizează că o nouă criză financiară de amploarea colapsului din 2008 s-ar putea produce în mai puţin de un an şi jumătate dacă inflaţia globală nu este adusă sub control, scrie Bloomberg. O creştere a nivelului datoriilor din sectorul public şi cel privat în timpul revenirii economice ar putea produce „o deteriorare rapidă şi drastică“ economiei mondiale dacă banca centrală americană va fi nevoită să ridice dobânzile pentru a trage în jos inflaţia.
Analiza estimează că PIB-ul mondial ar putea încetini la doar 1,1% dacă dobânzile mai mari îi vor forţa pe investitori să renunţe la activele riscante. În acest caz, cel mai mult ar suferi economiile emergente puternic îndatorate. Nu acesta este scenariul de bază al Băncii Rusiei. Instituţia mizează pe o revenire extinsă, cu presiunile inflaţioniste disipându-se până la sfârşitul acestui an. Însă avertismentul este un semn că banca centrală este din ce în ce mai îngrijorată de accelerarea inflaţiei la nivel mondial.
Fostul premier italian Mario Monti a spus într-un interviu pentru CNBC că „stagflaţia“ este cel mai mare pericol pentru revenirea economică a Europei. Stagflaţie înseamnă preţuri în creştere şi economie în stagnare. Inflaţia ar fi alimentată de programele de stimulare monetară ale băncilor centrale şi de cele de stimulare a consumului din partea guvernelor.
Preţurile gazelor naturale ating niveluri record
Preţurile gazelor naturale ating niveluri record, iar iarna care urmează ar putea reprezenta o lecţie dureroasă pentru toată planeta.
Asta spune o analiză Bloomberg, care arată că revenirea post-pandemică ar putea fi pusă în pericol. Preţurile prohibitive din iarnă, arată specialiştii, ar putea schilodi bugetul oricărei familii şi ar putea eroda prin inflaţie salariile. Astfel, există riscul unor pene masive de curent în ţări în curs de dezvoltare, lucru care ar putea duce la probleme de ordin social şi chiar proteste.
"Energia stă la baza unei economii. Preţurile mari la energie reverberează în tot lanţul de aprovizionare", a declarat Bruce Robertson, analist la Institutul de Economie pentru Energie şi Analiză Financiară.
Preţurile la gaze au început să crească încă din startul verii în emisfera nordică, moment în care a venit clar că nu mai exista suficientă aprovizionare în Europa pentru a permite reumplerea rezervelor golite în iarna trecută. Cel mai mare furnizor de gaze din Europa, Rusia, a limitat exporturile din cauza cererii interne, dar şi din cauza unei înţelegeri pentru a reduce tranzitul de combustibil prin Ucraina.
"Am rămas în urmă vara asta. Traiectoria preţurile din iarnă va depinde de temperaturi, de cât de frig va fi", a declarat Alfred Stern, CEO la OMV AG.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
