Liviu Dragnea: România şi Bulgaria, în afara spaţiului Schengen, decizie contrară ideii de coeziune în UE

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Camera Deputaţilor, la discuţia cu delegaţia condusă de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a participat şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Principalele subiecte abordate au avut în vedere evoluţiile României în pregătirea susţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, în special în ceea ce priveşte dosarele de interes major aflate pe agenda europeană în prima jumătate a anului viitor, a precizat sursa citată. Cei doi oficiali români au salutat deschiderea la dialog şi buna cooperare cu Parlamentul European în pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE, transmiţând asigurări cu privire la angajamentul şi voinţa depline ale României de a contribui, printr-un efort comun, la avansarea agendei Uniunii, în beneficiul proiectului european şi al cetăţenilor.

Abordare pragmatică în relația cu UE

Referitor la interesul exprimat de preşedintele Parlamentului European faţă de stadiul pregătirilor şi perspectiva României cu privire la dosarele sensibile gestionate de ţara noastră pe perioada derulării Preşedinţiei Consiliului UE, Liviu Dragnea a arătat că există mai multe provocări deosebite. 'Este important ca prin acţiunile noastre politice să aducem proiectul Uniunii Europene mai aproape de cetăţeni. Cheia unităţii şi coeziunii în cadrul UE ţine, în primul rând, de tratamentul egal şi de solidaritatea dintre statele membre, acestea fiind două valori fundamentale pe care s-a clădit proiectul european. Menţinerea României şi Bulgariei în afara spaţiului Schengen este fără îndoială contrară dezideratului de consolidare a coeziunii în cadrul Uniunii', a arătat Dragnea. În ceea ce priveşte alegerile europene, preşedintele Camerei Deputaţilor a insistat asupra importanţei unei abordări pragmatice, care să plaseze în centrul activităţii cetăţenii europeni, un aspect esenţial fiind capacitatea UE de a proiecta coeziune atât la nivel economic, cât şi social, pentru a creşte gradul de încredere în instituţiile europene şi în competenţa acestora de a răspunde nevoilor reale ale europenilor.

România, meditator imparțial

Preşedintele Senatului a subliniat că, pe durata deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, România va acţiona ca mediator imparţial şi un facilitator de consens. De asemenea, a afirmat că, pe termen lung, eficienţa UE va depinde de capacitatea acesteia de a asigura un nivel adecvat de convergenţă între statele membre şi de a îmbunătăţi nivelul de coeziune, prin menţinerea şi promovarea valorilor comune. Totodată, Tăriceanu a evidenţiat că unul dintre dosarele cu profil internaţional care va cunoaşte evoluţii importante şi o încheiere aşteptată de un număr foarte mare de cetăţeni europeni în perioada Preşedinţiei rotative exercitate de România este Brexit-ul. El a salutat consensul obţinut între UE şi Marea Britanie în ceea ce priveşte Acordul de retragere şi a exprimat speranţa că acesta va fi certificat de Consiliul European ce urmează a avea loc la finalul acestei săptămâni. 'Acordul de retragere va garanta protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor europeni, deci şi români, stabiliţi în Marea Britanie până la 31 decembrie 2020. Aceştia vor putea continua să lucreze, să locuiască şi să studieze în Marea Britanie în baza obţinerii unui nou statut special (settled status). Ne exprimăm speranţa că acordul va fi aprobat de Parlamentul European şi ratificat de Parlamentul britanic în forma convenită de ambele părţi', a spus Călin Popescu-Tăriceanu, citat de comunicat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News