'Realizăm că, totuşi, în secolul XXI, muzeul nu mai poate fi doar acea instituţie care etalează piese, ci ar trebui să devină ceva interactiv, drept care lucrăm la un nou concept de reamenajare a muzeului şi aici aveţi doar câteva din imaginile proiectului nostru, care ne-ar permite să prezentăm mai mult din patrimoniul muzeului într-o manieră mai accesibilă publicului, să coborâm din turnul de academicieni către public pentru a da prin machete-reconstrucţii modele grafice ce se află în mintea noastră şi cum înţelegem noi arheologia s-o dăm publicului', a spus Mariana Vasilache-Curoşu, în cadrul unei conferinţe dedicată instituţiei pe care o reprezintă, găzduită de Muzeul Municipiului Bucureşti. Ea a precizat, pentru Agerpres, că proiectul modernizării ar putea fi realizat în cinci ani.
'Eu vreau să sper că foarte curând doar ne vom închide şi în cinci ani să ne putem deschide pentru public o altă faţă. Bineînţeles, tot ce a ţinut de noi, de realizarea conceptului, de realizarea tuturor caietelor, noi am făcut, ţine doar de autorităţile noastre şi de finanţatori când ne deschid liniile (n.r. - de finanţare), ca atunci să putem veni într-adevăr cu confirmarea şi rezultatul acestui efort de a realiza un astfel de concept', a spus Mariana Vasilache-Curoşu. Ea a menţionat că nu s-a făcut încă o estimare a realizării acestui proiect, precizând că finanţatorul urmează să fie Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării de la Chişinău. În cadrul conferinţei, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei a prezentat instituţia basarabeană, care gestionează, în prezent, un patrimoniu de peste 350.000 de exponate (piese arheologice - 23.693; documente - 24-047; fotografii - 16.044; piese numismatice - 56.755; cărţi vechi - 693; periodice - 25.002; piese etnografice - 1.236; obiecte de inventar şi uz personal - 6.740; artă decorativă - 1.823; artă plastică: pictură - 1.098; grafică - 3.557; sculptură - 141; piese de mobilier - 238; arme şi armuri - 1.579; obiecte tehnice - 842; filatelie - 36.105; diverse - 21 126). Directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei a afirmat că mulţi vizitatori sunt atraşi de colecţia de piese din Cultura Cucuteni.
'Interesul cercetătorilor pentru Preistorie şi în special pentru Cultura Cucuteni a făcut ca la Muzeul Naţional de Istorie să fie conservată, restaurată şi valorificată cea mai importantă colecţie de ceramică şi piese din Eneolitic, anume despre Cultura Cucuteni. Şi ea a tras şi atrage în continuare vizitatori şi nu doar vizitatori neavizaţi, ci atrage publicul de ştiinţă. Vin cercetători şi în urma acestor vizite şi în urma cunoaşterii patrimoniului nostru iau naştere noi proiecte de cercetare, noi proiecte de colaborare cu instituţii impresionante din Europa. Vorbesc de Institutul German de Arheologie, vorbesc de Universitatea Sorbona, vorbesc de institute din Polonia, Rusia, România', a declarat Mariana Vasilache-Curoşu pentru Agerpres.
În cadrul conferinţei, ea a vorbit şi despre activitatea de cercetare a muzeului, despre expoziţiile temporare, organizate la sediu, în afara instituţiei sau în străinătate, axate pe propriile colecţii, precum şi pe cooperarea cu alte instituţii de cultură şi cercetare, despre programele de educaţie muzeală, despre conferinţe, simpozioane, concerte, lansări de carte, despre publicaţiile instituţiei. Directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei a precizat că în 2018 s-au înregistrat 71.000 de turişti din toată lumea, în primul trimestru al acestui an peste 32.000 de persoane trecând pragul instituţiei muzeale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
