Dr. Ela Bănică, recunoscută ca lider în domeniul ortodonției și ortopediei dento-faciale pediatrice din România, a explicat că alergiile pot influența negativ dezvoltarea maxilo-facială chiar și la copiii cu...

Dr. Ela Bănică a subliniat că atât factorii genetici, cât și cei de mediu pot duce la probleme ortodontice. Potrivit acesteia, chiar și copiii cu o dezvoltare maxilo-facială normală pot dezvolta anomalii ulterior, din cauza unor factori precum respirația orală cauzată de alergii.

„Atunci când depistați astfel de maxilare îngustate cu problemele ortodontice aferente mai târziu, ce se poate spune? E vorba de o malformație existentă de la naștere și neglijată sau și mai târziu sunt alți factori care, la cineva care s-a născut cu o conformație normală a maxilarului, la un moment dat, din cauza altor factori, poate să aibă probleme ortodontice?”, a întrebat acad. prof. dr. Irinel Popescu.

„Există ambele variante. Din nefericire, foarte mulți copii se nasc deja cu anumite influențe genetice care predispun la formarea anomaliilor, dar mai importanți decât influența genetică sunt factorii de mediu, adică felul în care respiră, felul în care este alimentat, felul în care mestecă, tonusul muscular, obiceiurile – de exemplu, dacă sug biberoane, sug degetele mai mult timp, suzetă, dacă sunt alergici. Sunt mai mulți factori.

Colegii din străinătate care au scris multe articole, au făcut cercetare pe parcursul zecilor de ani au vorbit despre o situație în care copilul avea 6 ani și dezvoltarea lui maxilo-facială era în parametri normali, armonioasă. A primit în jurul vârstei de 6-7 ani un animăluț, cadou de ziua lui, animal pe care îl ținea în casă. Când a revenit în cabinetul profesorului din Anglia, avea vârsta adolescenței, era complet schimbat și transformat la nivelul scheletului facial. De ce? Copilul a dezvoltat o alergie la animalul respectiv.

Alergia înseamnă inflamații la nivelul căilor respiratorii. Copilul a început să respire preponderent pe gură, se cheamă respirație orală. În momentul în care respiri preponderent pe gură, automat gura este întredeschisă, limba stă jos în arcada mandibulară, nu mai are contact cu palatul, cu maxilarul, respirația nu este exclusiv nazală, iar ceea ce ar trebui să mențină creșterea corectă a maxilarului - presiunea limbii, chiar și contactul limbii cu palatul în repaus, dar mai ales atunci când înghițim, presiunea limbii pe palat împreună cu aerul inspirat-expirat exclusiv pe nas stimulează creșterea la nivel osos, scheletal, maxilar și menține un bun tonus facial muscular", a spus dr. Ela Bănică.

2. -imagine fara descriere- (ela-banica_97347200.jpg)

Impactul negativ al respirației pe gură

Dr. Ela Bănică a vorbit despre impactul negativ al respirației pe gură asupra dezvoltării faciale la copii și adulți. Aceasta a explicat cum lipsa stimulării palatului de către limbă și activarea excesivă a mușchilor obrajilor pot duce la îngustarea maxilarelor, alungirea feței, aplatizarea pomeților și deformarea profilului facial.

„În momentul în care un copil, adult, respiră pe gură, gura este întredeschisă, limba nu își mai face rolul, limba stă jos, asupra palatului nu mai acționează niciun stimul, nicio forță din interior – cum ar fi limba - acționează doar mușchii orbiculari ai obrajilor care îngustează și mai mult maxilarele. Fața își schimbă direcția de creștere: dintr-o direcție de creștere orizontală devine o creștere verticală, fața devine tot mai alungită, arcadele zigomatice devin tot mai șterse, copilul are cearcăne foarte mari, niște pomeți foarte șterși, o față aplatizată, nasul devine strâmb pentru că maxilarul superior, etajul mijlociu al feței, susține și orbitele, susține și oasele, piramida nazală, căile superioare respiratorii.

În momentul în care maxilarele sunt mai îngustate, mai în spate, nici măcar nasul, cartilagiile, nu mai au un suport și atunci profilul devine dezagreabil, din ce în ce mai urât, fața devine tot mai alungită, iar maxilarul inferior se orientează tot mai posterior. Practic, apare un profil gen pasăre, fără mandibulă, fără menton – tinerii acum știu că se cheamă jawline. Nu mai au jawline – cum are Brad Pitt sau Angelina Jolie – ci au un nas care iese foarte mult în evidență și niște maxilare extrem de mici.

Factorii de mediu sunt cei mai importanți și dacă intervenim din timp avem modalități de a le corecta, de a acompania și de a ajuta creșterea să se desfășoare normal și corect”, a spus dr. Ela Bănică la emisiunea „Academia de Sănătate" de pe DC News și DC Medical.

Video: