Jurnalistul Radu Tudor avansează pe blogul personal o solicitare oficială adresată liderului liberal Crin Antonescu, președintele Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției, după ce, în urmă cu o zi, Guinness Worlds Records a consemnat că drapelul României realizat de Antena 3 și fabricadesteaguri.eu, desfășurat la Clinceni, este cel mai mare din lume.
„Antena 3 a doborât recordul mondial pentru cel mai mare drapel din lume. În urma acestui frumos eveniment, în cadrul emisiunii Sinteza zilei moderată de Mihai Gâdea, au fost invitați moderatori Antena 3, care și-au ales câte un erou. Colega mea Dana Grecu a nominalizat un veteran de război, în vârstă de 92 de ani. Generalul în retragere Nițu, rănit de două ori în al II-lea Război Mondial, a spus ca “e o rușine pentru o țară așa frumoasă ca România să nu aibă o stemă pe drapelul său". Am considerat că generalul Nițu este nu doar îndreptățit să ceară acest lucru prin sacrificiile făcute pe front, dar că domnia sa trebuie public sprijinit pentru ca la referendumul de revizuire a Constituției ce va avea loc în luna Octombrie, printre multe alte modificări să votăm și această chestiune : repunerea stemei pe tricolor. Cer în mod oficial președintelui Senatului, președinte al PNL și co-președinte al USL Crin Antonescu să preia această inițiativă, în calitate de coordonator al comisiei parlamentare de revizuire a Constituției”, scrie Radu Tudor pe blogul său.
În continuare, Radu Tudor redă datele oficiale prezentate pe Wikipedia, privind stema României, care lipsește de peste două decenii de pe drapelul țării.
Cum arată stema României adoptată în Parlament cu 21 de ani în urmă
Adoptată în plenul Parlamentului, în sesiunea din 10 septembrie 1992, stema României constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, avînd aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice: Țara Românească, Oltenia, Moldova, Transilvania și Dobrogea. În ceea ce privește celelalte trei regiuni istorice, Banatul, Crișana și Maramureșul, care nu au avut steme, pe 23 iunie 1921 s-a stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
Stema de astăzi este o combinație a celor două proiecte prezentate Parlamentului, inspirate din stema Regatului României. Cele două proiecte veneau (doar aparent) în contradicție cu opțiunea republicană. Chiar dacă Acvila României apărea încoronată, era vorba despre Coroana de Oțel, care reprezintă însemnul Independenței și al Suveranității depline ale României. Coroana de Oțel a fost turnată din țeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de Independență, reprezentând astfel un însemn al Independenței căpătate prin luptă, deci un trofeu de război. Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației “Trecerea Dunării“.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
