"Curtea nu are atribuții de a lămuri comportamentul unor demnitari în exercițiul mandatului. În situația în care se constată că un demnitar încalcă prevederile Constituției, fie el și președintele României, este procedură prevăzută de Constituție, și anume declanșarea procedurii de suspendare a președintelui. CCR nu are atribuții de a verifica ante factum comportamentul constituțional al unor demnitari", a spus Toni Greblă, la ieșirea din sediul CCR.
Citește și Respect, CCR sau Respect, Greblă
Reclamația lui Băsescu nu e de competența Curții Constituționale
El a reiterat că în situația în care se va aprecia că a fost încălcată Constituția, atunci se declanșează procedura prevăzută de Legea Fundamentală, precizând că din acest punct de vedere, sesizarea apare ca neavând corespondent în atribuțiile și competențele CCR.
"În ceea ce privește comportamentul președintelui, este definit de Constituție mediator între puterile statului, între instituții, între stat și cetățeni, astfel încât Parlamentul este în drept să analizeze dacă anumite gesturi, atitudini și declarații politice au încălcat sau nu Constituția", a explicat judecătorul, citat de Agerpres.
Băsescu nu poate fi competitor electoral
"Președintele este mediator între puterile statului și deci, drept urmare, el nu poate să aibă și calitatea de competitor electoral, dar sarcina de a aprecia în ce măsură o dată s-a depășit această limită nu aparține CCR, ci Parlamentului. (...) O să motivăm în cuprinsul deciziei care sunt atribuțiile constituționale ale președintelui. (...) Faptul că astăzi un președinte încalcă o anumită atribuție, mâine alt președinte încalcă altă atribuție, nu e treaba CCR, e treaba Parlamentului să intervină", a arătat Toni Greblă.
Citește și: De ce lipsește Antonescu din scandalurile Ponta-Băsescu
El a subliniat că Guvernul are atribuții legate de organizarea, din punct de vedere tehnic, a alegerilor, iar, în acest sens, toate etapele au fost parcurse, alegerile se vor desfășura pe 25 mai și nu se putea reține un conflict.
În ceea ce privește sesizarea șefului statului, magistratul a precizat că CCR nu putea să spună altceva decât să îndemne puterile statului să-și exercite atribuțiile constituționale cu loialitate, pentru că altfel ar fi o adăugire la Constituție.
"Curtea, neavând aceste atribuții, numai Parlamentul este cel care trebuie să reglementeze, inclusiv prin Constituție, care este rolul contrasemnării unor decrete de către prim-ministru, care este valoarea lor juridică, ce se întâmplă în cazul în care refuzul este pur și simplu sau refuzul este motivat", a conchis Toni Greblă.
Băsescu rămâne fără cale de atac la adresa premierului. Ponta mai are majoritatea parlamentară.
Jurnalistul Val Vîlcu a interpretat declarația lui Toni Greblă și a arătat de ce decizia privind sesizarea făcută de președinte la adresa primului-ministru îi este defavorabilă tocmai lui Traian Băsescu.
”Mi se pare o decizie înțeleaptă a CCR, însă este de subliniat faptul că Toni Greblă a ieșit să informeze presa, și nu Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale. Deși se înțelege că judecătorii nu au luat nicio decizie, așa cum a titrat inițial toată presa, CCR a tranșat, de fapt, ambele dispute. În prima, i-au dat dreptate lui Victor Ponta, în a doua, au decis că nu se pronunță decât după demersul Parlamentului, de constatare a unui conflict constituțional și de inițiere a suspendării președintelui. Premierului îi rămâne posibilitatea să acționeze prin majoritatea parlamentară, în timp ce președintele nu mai poate face nimic”, a opinat jurnalistul DC News.
”În cazul sesizării lui Traian Băsescu, CCR nu se implică, decide că nu e conflict constituțional. Înseamnă astfel că premierul are dreptul să nu semneze decretele, iar Curtea Constituțională nu intervine în acest sens. În aceste condiții, Traian Băsescu nu mai poate face decât un singur lucru care ar putea duce la demiterea lui Victor Ponta, pentru că Legea Fundamentală nu îi dă dreptul să îl demită el pe premier. Singura variantă legală care i-a mai rămas este moțiunea de cenzură, însă pentru acest demers are nevoie de o majoritate parlamentară, pe care este greu de crezut că o poate alcătui. În cazul acesta, Curtea a dat câștig de cauză premierului, pentru că altă instituție de cenzură a primului-ministru nu există. E un lucru normal. Dacă ar fi fost nevoie doar de semnătura președintelui pe decrete, atunci legea nu ar mai fi prevăzut că acestea trebuie să fie semnate și de premier. E de la sine înțeles că premierul are și varianta de a nu semna și că nu îl poate obliga nimeni să o facă. Aici putem spune că e 1-0 pentru Victor Ponta”, a adăugat Val Vîlcu.
Vezi și: CCR îi dă câștig de cauză lui Ponta în scandalul Patapievici
”În cazul campaniei electorale făcute de președinte, CCR spune că nu poate să judece înainte de un conflict constituțional pornit de Parlament, ca prim pas al procedurii de suspendare a președintelui. Sesizarea Curții se face doar în temeiul unei legi sau după ce o treime dintre deputați și senatori inițiază hotărârea de suspendare. În această situație, se cere avizul Curții Constituționale, care este unul consultativ. Nu se poate stabili de către judecători gradul de implicare politică, în ce măsură o declarație folosește în campanie. Orice gest politic trebuie judecat din punct de vedere politic, iar Parlamentul poate face o declarație publică, dar cu urmări numai în plan moral, sau poate iniția procedura de suspendare, unde Curtea e chemată să dea un aviz consultativ”, a conchis jurnalistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
