Ministrul Justiției, Robert Cazaniuc, i-a spus comisarului european Viviane Reding, în cadrul consiliului Justiție și Afaceri Interne, că România sprijină proiectul înființării unui Parchet European. Atunci când Comisia Europeană a supus dezbaterii această inițiativă, în octombrie, România a fost însă în grupul celor 11 țări care au ridicat obiecții, după ce Camera Deputaților a respins proiectul.
"Și aici a fost o dezbatere destul de aprinsă în Consiliul JAI. După cum știți, au fost decizii în numeroase parlamente care nu susțin această structură în forma în care aceasta a fost prezentată. Noi susținem ideea înființării parchetului european, dar evident că trebuie ținut cont de opiniile exprimate de parlamentele statelor membre. Doamna vicepreședinte a făcut un document care a strâns laolaltă opiniile parlamentelor statelor și a formulat unele răspunsuri. Concluzia întâlnirii a fost destul de clară. Va fi revăzut documentul inițial în așa fel încât el să răspundă la preocupările parlamentelor statelor membre. Fără ca această instituție să pornească cu sprijinul cât mai multor state membre evident că nu va putea fi eficientă", a declarat Cazanciuc, citat de Agerpres.
Executivul Uniunii Europene a stabilit ca 30 octombrie să fie data limită până la care se pot depune contestații privind înființarea instituției Parchetului European. În timp ce majoritatea țărilor au aprobat indirect proiectul, prin tăcerea lor, un grup de 11 state au avut obiecții: Cipru, Cehia, Franța, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, România, Suedia, Slovenia și Marea Britanie. La București, proiectul a trecut de Senat, dar nu a fost agreat de deputați.
Procurorul public european va avea puterea să coordoneze, să acționeze în justiție și să aducă în fața instanței persoane suspectate de fraudarea bugetului UE, în colaborare cu autoritățile țărilor membre. Rolul inițial al structurii, de a combate frauda, ar putea fi extins și în alte zone.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
