Comisia Europeană este acuzată că ar fi finanțat ONG-uri din bani publici pentru a promova Green Deal-ul și agenda pro-migrație, inclusiv prin activități de lobby asupra eurodeputaților și instituțiilor europene. O investigație derulată în Parlamentul European a identificat 63 de contracte considerate problematice, în valoare de peste 41 de milioane de euro. Raportul intră în etapa decisivă, fiind discutat astăzi și programat pentru vot pe 24 noiembrie.
Un document al grupului ECR (European Conservatives and Reformists Group) din Parlamentul European, numit ”Public money to NGOs to push the EU agenda on green and immigration. Here is what happened” și redactat în noiembrie, investighează finanțarea ONG-urilor europene și acuzațiile privind lobby-ul plătit din bani publici.
Documentul prezintă demersul Parlamentului European de a verifica modul în care Comisia Europeană a finanțat ONG-uri, în contextul unor suspiciuni că o parte din fondurile publice europene ar fi fost utilizate pentru activități de lobby în favoarea unor politici precum Green Deal și politicile pro-imigrație.
Controversa privind finanțarea ONG-urilor
Investigația publicată de De Telegraaf în 22 ianuarie 2025 a readus în atenție suspiciunile conform cărora Comisia Europeană ar fi finanțat ONG-uri de mediu prin contracte care le solicitau să promoveze Green Deal-ul și să facă lobby asupra eurodeputaților.
Comisarul european pentru buget a recunoscut că a fost inadecvat ca unele servicii ale Comisiei să încheie contracte care obligau ONG-urile să desfășoare activități de lobby asupra membrilor Parlamentului European.
Curtea de Conturi Europeană a semnalat, de asemenea, lipsa unei evidențe clare a finanțării ONG-urilor, insuficienta transparență privind activitățile de advocacy finanțate din bani europeni și dificultăți în verificarea statutului organizațiilor.
Înființarea grupului de control parlamentar
În urma dezvăluirilor, Carlo Fidanza, liderul delegației Fratelli d'Italia din Parlamentul European, susținut de grupul ECR, a solicitat constituirea unei comisii de anchetă. Demersul a strâns 220 de semnături din partea eurodeputaților.
La 19 iunie 2025, Conferința președinților Parlamentului European a decis înființarea unui Scrutiny Working Group (SWG), în cadrul Comisiei pentru control bugetar (CONT), în locul unei comisii de anchetă.
În cadrul grupului s-a conturat o majoritate de centru-dreapta, formată din PPE, ECR, PfE și ESN, care a susținut verificarea finanțărilor. Grupurile de stânga au contestat constituirea și activitatea SWG și au boicotat reuniunile, potrivit documentului.
Ce a verificat Scrutiny Working Group
SWG a fost înființat pentru a verifica dacă acordurile de finanțare dintre Comisia Europeană și ONG-uri conțineau prevederi care permiteau sau impuneau activități de influențare directă a instituțiilor europene, inclusiv a eurodeputaților, în scopul modificării direcției unor dosare legislative.
Grupul a analizat 119 contracte, mult peste posibilitățile limitate ale procedurii obișnuite de descărcare de gestiune bugetară, care permite verificarea unui număr foarte restrâns de contracte.
Analiza a vizat însă doar o parte a sistemului de finanțare european:
- 4 direcții generale din cele 34 ale Comisiei Europene;
- 2 agenții executive din cele 6 existente;
- contracte din programul LIFE, reprezentând mai puțin de 5% din totalul contractelor semnate din 2021;
- finanțări din domeniul Green Deal, dar și contracte din domeniul imigrației.
Autorii susțin că instrumentele de control existente nu permiteau o analiză mai amplă și sistematică.
Constatările: 63 de contracte și peste 41 de milioane de euro
Potrivit documentului, analiza celor 119 contracte a identificat 63 de acorduri care conțin clauze considerate cu risc reputațional, în valoare totală de 41.258.210,77 euro.
Autorii susțin că aceste contracte prevedeau activități de influențare directă a instituțiilor europene, finanțate din bani publici, în special în domeniul Green Deal și al politicilor pro-imigrație.
Documentul face distincția între două tipuri de granturi:
- Granturi de funcționare (operating grants) – finanțează funcționarea generală a organizației și activitățile sale pentru atingerea unor obiective de politică europeană.
- Granturi de proiect (action grants) – finanțează proiecte concrete, cu obiective și cheltuieli delimitate și verificabile.
Autorii consideră că finanțarea funcționării generale a ONG-urilor, în locul unor proiecte punctuale, poate crea riscul ca organizațiile să devină dependente de finanțarea europeană și să urmărească promovarea agendei politice a finanțatorului.
În cadrul audierilor, reprezentanții Comisiei și ai agențiilor implicate nu ar fi reușit, potrivit raportului, să ofere explicații suficiente privind activitățile respective.
Activitățile de lobby identificate
Raportul susține că numeroase ONG-uri declarau public, pe portalurile europene de finanțare, utilizarea fondurilor pentru activități de influențare a politicilor. Analiza contractelor ar fi oferit detalii suplimentare privind aceste activități.
Printre practicile identificate sunt enumerate:
- Lobby direct asupra instituțiilor europene, inclusiv întâlniri, propuneri de amendamente, recomandări de vot și influențarea negocierilor interinstituționale;
- Elaborarea de documente de poziție și participarea la consultări pentru influențarea politicilor;
- Activități de influențare în contextul alegerilor europene din 2024 și al formării noii Comisii;
- Furnizarea de suport tehnic pentru activități de advocacy;
- Acțiuni juridice sau amenințări cu acțiuni juridice împotriva statelor membre, instituțiilor europene sau autorităților locale, practici descrise în document drept lawfare;
- Activități de modelare a politicilor (policy shaping), finanțate prin programul LIFE.
Autorii avertizează că aceste practici ar putea deveni o problemă și mai amplă în viitor, în contextul propunerii Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2028–2034, care prevede aproximativ 8,6 miliarde de euro pentru programul AgoraEU, destinat culturii, mass-media și societății civile.
Cele 23 de recomandări pentru reformarea sistemului de finanțare
Grupul de lucru propune 23 de recomandări pentru consolidarea transparenței, controlului și responsabilității în utilizarea fondurilor europene, aplicabile tuturor domeniilor de finanțare gestionate de Comisie și agențiile executive.
Principalele măsuri propuse:
- Audituri externe independente ale direcțiilor generale și agențiilor implicate, în special CINEA;
- Interzicerea explicită și obligatorie a lobby-ului țintit asupra instituțiilor UE în contractele de finanțare;
- Limitarea granturilor de funcționare și separarea conturilor bancare pentru fondurile europene;
- Prevenirea concentrării excesive a finanțării asupra unui număr restrâns de beneficiari;
- Interzicerea utilizării fondurilor UE pentru lobby asupra instituțiilor europene și statelor membre;
- Excluderea de la finanțare pentru cel puțin cinci ani în cazul încălcărilor dovedite;
- Publicarea, ca regulă, a contractelor, acordurilor și pachetelor de activități finanțate;
- Verificarea reală a statutului ONG-urilor, înlocuirea autodeclarării cu verificări bazate pe risc;
- Recuperarea sumelor, suspendarea finanțărilor și excluderea beneficiarilor în cazul neregulilor;
- Reducerea utilizării evaluatorilor externi în procedurile de acordare a granturilor;
- Mecanisme de responsabilizare a funcționarilor Comisiei și evaluări prealabile ale riscurilor reputaționale;
- Crearea unor mecanisme accesibile de sesizare a neregulilor și protejare a avertizorilor;
- Raport anual al Comisiei către CONT privind verificările, măsurile corective și reformele de transparență.
Calendarul și miza politică
Documentul final urmează să fie prezentat și discutat la reuniunea SWG din 18 noiembrie 2025, apoi supus votului grupului pe 24 noiembrie, la Strasbourg. Ulterior, va fi transmis coordonatorilor, iar dacă se solicita vot în conformitate cu regulile Parlamentului, să ajungă la vot în Comisia CONT și apoi la Conferința președinților.
Autorii susțin că demersul are două obiective principale: verificarea modului în care au fost gestionate în trecut fondurile europene și prevenirea unor practici similare în perioada de finanțare 2028–2034, prin introducerea unor reguli și mecanisme de control mai stricte.
Documentul subliniază că inițiativa nu urmărește incriminarea societății civile sau a ONG-urilor, ci transparența utilizării banilor contribuabililor europeni și protejarea echilibrului instituțional.
Astfel, Parlamentul European încearcă să verifice dacă Comisia Europeană a folosit finanțarea publică acordată ONG-urilor nu doar pentru proiecte de interes european, ci și pentru susținerea unor activități de lobby destinate influențării deciziilor politice și legislative ale Uniunii.
Miza nu este doar suma de peste 41 de milioane de euro identificată în contractele considerate problematice, ci și riscul ca finanțarea publică să genereze un mecanism de influență politică indirectă, în care Comisia finanțează organizații ce promovează direcții politice, iar acestea exercită presiune asupra celorlalte instituții europene.


