Festivalul UNTOLD, programat să înceapă pe 7 august, se va desfășura conform planului, chiar dacă data coincide cu o zi oficială de doliu național, instituită de Guvernul României în memoria fostului președinte Ion Iliescu.

Jurnalistul Val Vâlcu are un singur comentariu despre acest subiect: Filmul Nuntă mută.

Cine a văzut filmul, știe: Un sat întreg, obligat să-și trăiască bucuria în tăcere, pentru că Stalin murise. Filmul relatează povestea reală a nunții a doi tineri dintr-un sat izolat din România. Nunta, care avea loc în martie 1953, a fost întreruptă de un activist comunist de la oraș și de un ofițer sovietic care le-au adus nuntașilor la cunoștință că în acea noapte a murit conducătorul URSS, Iosif Visarionovici Stalin, fiind decretate șapte zile de doliu internațional în care sunt interzise orice fel de manifestări cu caracter public. Organizatorii nunții au fost siliți astfel să transforme fericitul eveniment într-o nuntă mută.

Cam așa e și acum, dar invers: Moartea lui Ion Iliescu, primul președinte al României post-comuniste, vine într-o epocă în care viața merge înainte, indiferent ce simboluri dispar.

Pe 7 august începe UNTOLD. Un festival privat, organizat pe bani privați, pentru oameni care probabil nici nu s-au născut în anii mineriadelor. Cei care țin la Iliescu nu se duc. Iar cei care se duc, nu le pasă de Iliescu. E un eveniment din alt film. Nu poți opri o generație întreagă să danseze în zi de doliu național.

Dar funeraliile este normal să aibă loc

Și totuși, statul nu poate fi indiferent. Să nu uităm că Ion Iliescu a fost președinte ales de trei ori, a reprezentat România în momente cheie și, da, a marcat istoria. Instituția prezidențială trebuie respectată, indiferent ce crede unul și altul despre omul Iliescu.

Când Traian Băsescu a terminat mandatul, i s-au acordat, conform legii, o vilă de protocol și pază SPP, așa cum se cuvine unui fost președinte. Mai târziu, când s-a dovedit oficial că a colaborat cu Securitatea, aceste privilegii i-au fost retrase, prin decizie administrativă.

Cu alte cuvinte: La acel moment, instituția a fost onorată, dar omul a fost judecat mai târziu, de istorie și de lege.

La fel și în cazul lui Ion Iliescu: Funeraliile de stat reprezintă un gest de respect față de funcția supremă în stat. Istoria va reține nu doar omagiile, ci și greșelile. Dar statul trebuie să ofere un cadru demn, nu să se comporte ca o tribună de stadion.

Guvernul a fost clar: Ziua de doliu afectează doar instituțiile publice

Nu poți obliga o generație să-l jelească pe Iliescu. Nu e cazul să iei oamenii cu forța, ca în Nuntă mută, și să le spui: „Încetați distracția, acum e doliu!”

România e liberă. Tocmai de aceea, fiecare e liber să îl plângă sau să îl uite pe Iliescu. Dar statul are obligația să-i acorde un minim respect instituțional, fără a impune emoția, motiv pentru care funeraliile au sens.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News