Cardinalul Pell, în vârstă de 77 de ani, a fost scos din celula sa pentru a se prezenta în faţa celor trei judecători de la Curtea Supremă a statului Victoria, la Melbourne, pentru audieri ce vor dura două zile. Fostul arhiepiscop de Melbourne şi Sydney, care a coordonat finanţele Sfântului Scaun şi a participat la alegerea ultimilor doi papi, este cel mai înalt oficial al Bisericii Catolice condamnat pentru pedofilie. În sala de audieri, prelatul lua notiţe în timp ce coordonatorul echipei de avocaţi care îl apără în instanţă, Bret Walker, enumera un foarte lung 'catalog' de elemente care ar fi trebuit, după părerea lui, să împiedice condamnarea clientului său în decembrie 2018. Avocatul a denunţat în principal un verdict 'nerezonabil', deoarece acesta s-ar fi bazat doar pe mărturiile furnizate de una dintre cele două victime prezumtive. Cealaltă a murit de supradoză în 2014 şi nu a vorbit niciodată despre acele agresiuni.
Apărarea a protestat, de asemenea, faţă de decizia judecătorului de primă instanţă, Peter Kidd, de a nu difuza în faţa publicului o animaţie video creată pentru a dovedi, în funcţie de deplasările persoanelor din catedrală, că acele agresiuni nu ar fi putut să se producă. Avocaţii cardinalului au evidenţiat şi 'o neregulă fundamentală', ce ar consta în faptul că George Pell nu a fost întrebat dacă pledează vinovat sau nevinovat în faţa juriului. Prelatul a fost găsit vinovat în decembrie 2018 la cinci capete de acuzare, în special pentru că a impus o felaţie în 1996 unui băiat de 13 ani şi că s-a masturbat în faţa unui alt băiat. Apoi, George Pell a fost condamnat în martie la şase ani de închisoare, o pedeapsă relativ blândă, întrucât risca să primească până la 50 de ani de închisoare. Calificând acele fapte drept 'crime odioase', judecătorul Peter Kidd a insistat asupra faptului că nu este vorba despre un proces al Bisericii Catolice, zguduită de un val de scandaluri de pedofilie în lumea întreagă. 'Nu trebuie să deveniţi un ţap ispăşitor', a spus judecătorul. El a mai ţinut cont şi de vârsta avansată a condamnatului, de problemele sale cardiace şi de faptul că 'altfel, a adus o viaţă ireproşabilă'.
'Improbabilitate bizară' Faptele pentru care George Pell a fost condamnat au avut loc în sacristia catedralei Saint Patrick din Melbourne, unde cele două victime s-au ascuns pentru a bea vin folosit cu ocazia slujbelor religioase. Două luni mai târziu, George Pell, pe atunci arhiepiscop de Melbourne, l-a împins pe un adolescent cu spatele de un zid şi i-a masat părţile genitale. Bret Walker a susţinut în faţa Curţii Supreme a statului Victoria că acele agresiuni erau 'imposibile' şi că întreg dosarul se bazează pe o 'improbabilitate bizară'. După opinia lui, prelatul avea 'un alibi', deoarece stătea de vorbă cu un grup de credincioşi în apropiere de una dintre uşile catedralei în momentul în care una dintre cele două agresiuni sexuale prezumate ar fi avut loc. De asemenea, avocaţii lui George Pell afirmă că agresiunea din sacristie ar fost dificil să aibă loc, în condiţiile în care catedrala era încă plină cu oameni, imediat după încheierea slujbei.
Înainte de audierea de miercuri, magistraţii s-au deplasat în catedrala Saint Patrick pentru a examina locurile şi a confrunta propriile observaţii cu dovezile reţinute de juriu în timpul primului proces, potrivit unui purtător de cuvânt al Curţii Supreme a statului Victoria. Ei vor trebui, de asemenea, să vizioneze o înregistrare video cu interogatoriul victimei, realizată în timpul procesului ce a avut loc în primă instanţă. Cei trei magistraţi ar putea să se pronunţe asupra acestui recurs încă din această săptămână sau să îşi amâne decizia pentru mai târziu. Curtea Supremă a statului Victoria poate să confirme condamnarea, să ordone un nou proces sau să îl achite pe prelat. Decizia sa va putea să facă obiectul unui nou recurs la Înalta Curte a Australiei, cea mai înaltă instanţă a ţării. Cazul Pell a fost supus începând din mai 2018 unui blocaj mediatic total, ordonat de justiţia australiană. George Pell trebuia, la început, să facă obiectul a două procese distincte, care făceau trimitere la două serii diferite de fapte prezumate, iar justiţia a impus această măsură în faţa companiilor mass-media pentru a evita ca juraţii din al doilea proces să fie influenţaţi de dezbaterile din primul proces. Blocajul mediatic a fost ridicat la sfârşitul lunii februarie odată cu renunţarea procurorilor la cea de-a doua serie de acuzaţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
