”Când ai câștigat și adversarul tău este la pământ, plin de sânge, NU îl scuipi, nu îi strivești capul cu bocancul, nu îi pângărești alegerile personale, pentru că nu ești Dumnezeul lui!” scrie în textul său Andreea. Fosta prezentatoare de la PRO TV Andreea Liptak Spiridon a postat pe contul său de Facebook, la două zile după votul la europarlamentare, un text care a devenit viral:
”NIMIC AM CÂȘTIGAT. ȘI NICI COPIII MEI.
Sunt unul dintre cei care care au stat ore în șir la coadă că să voteze la o secție din străinătate și care nu au apucat să ajungă la urne. De o zi și jumătate observ… Observ și îmi vine să plâng. Încerc să mă abțin, dar nu pot. Am plâns în trei ture, în ultimele 24 de ore. Ultima oară – azi dimineață. Plâng foarte rar, dar nu oricum. În hohote! De ciudă și obidă!
Ați uitat pentru ce ne-am mobilizat
Ce-i cu voi, oameni buni? Ați ajuns să fiți mai jos că ei! Va înjurați, va scuipați unii pe alții în public și va degradati pe interior. Vă bateți cu pumnul în piept când votați, dar ați uitat că ne-am mobilizat pentru că nu ne-am făcut treaba cum trebuie niciodată. Suntem precum găina din poveste, care bătută de babă, a făcut o mărgică. Nici baba, nici găina, nu au înțeles nimic!
Vă spun direct, ca niciodată până acum! Nimic nu se va schimba în viață noastră, în orașul nostru, în țara asta, atâta vreme cât nu creștem nivelul nostru de conștiință. Lăsați partidele care candidează! Putem să stăm și 10 zile la coadă că să votăm, putem număra și de 10 mii de ori voturile (fericiți că sunt în favoarea partidelor preferate), putem închide pe oricine și deschide oricâte șampanii.. Atâta vreme cât noi, ca oameni de rând, suntem putrezi pe interior, asta o să și primim – PUTREZICIUNE. Poleită!
Sunt supărată pe voi! Atunci când vreau sau votez în favoarea cuiva, la fel de mult contează pentru mine cu cine mă însoțesc pentru acel vot. Și cu cine mă însoțesc?! Mă puneți într-o situație delicată și foarte dificilă. Am lista de facebook plină de coachi, profesori, psihologi, antreprenori, medici, jurnalișți, oamenii cu carte. Dar, dacă cumva dau peste o postare și aș vrea să o împărtășesc fiicei mele mici de 11 ani, sunt nevoită mai întâi, să mă strecor printr-un labirint îngust de postări cu vorbe spurcate, să fac slalom prin ura nemărginită și un vocabular precar!
Povestea de viață
Să nu începeți să va justificați! Mai întâi ascultați-mă pe mine și vedeți dacă nu cumva vă scapă ceva. Sunt un nimeni. Un nimeni cu acte de România, care a ales să trăiască în România, deși a avut nenumărate ocazii să plece. Un nimeni care, ca și voi, își plătește impozitele și taxele la stat. Dar nimeni-ul acesta trăiește asumat și decent, în ciuda frustrărilor.
Provin dintr-o familie simplă: tata – ospătar încă de pe vremea lui Ceaușescu, mama a fost muncitoare în trei schimburi la fabrica de conserve Refacerea din Arad. Azi la 40 de ani, sunt fără bunici și fără mama. Am terminat o facultate și apoi încă una, pentru că am fost învățată că dacă ai carte, ai parte. Eram studentă la Științe Economice și m-am angajat la PROTV Arad în urmă cu 20 de ani, că să îmi câștig existența. Nu am moștenit nimic, că nu am avut ce, doar bunul simt. 6 luni am muncit în PROTV fără un ban, pentru că pe vremea aceea, mai întâi demonstrai, apoi ți se dădea o șansă. Am fost chemată în Bucureșți după 3 ani de muncă în redacția din Arad și am plecat, sperând la un salariu mai bun și o viață decentă. Am muncit 12 ore pe zi toată viață, mi-am cumpărat împreună cu Răzvan o mașină și un apartament cu 3 camere, cu credite în franci elvețieni. Știți povestea, cred! Banca ne-a acordat un credit cu o rată de 65% din salariul nostru pe 30 de ani și apoi s-a scumpit francul de 3 ori și jumătate. Faceți calculul! A fost banca de vină? Dați-mi voie să vă spun că nu m-a obligat să îmi fac credit.
Cu atâtea griji în jurul nostru, mama mea a intrat într-o depresie de care nu s-a mai vindecat niciodată. Mama mea a murit tristă, cu o pensie de 750 de lei pe luna. Toată viață ei ne-a spijinit, nu a conceput niciodată să primească ajutor de la noi. Vreți să vă spun de câte ori am întârziat plata întreținerii sau plata ratei la bancă, până ne-am redresat? De câte ori am plătit dobânzi și penalități la stat pentru că nu am plătit impozitele la timp, pentru că nu știam cum să mai împărțim banii? Cu un copil de 1 an și unul de 4 ani acasă, ne-am mai luat joburi în plus, am deschis o mică afacere, ca să ne putem susține. Ne-am lăsat “recrutați” într-o afacere de network-marketing, multi-level, că să putem supraviețui rămânând etici – un model de business de care au fugit toți corporatiștii din jurul nostru pentru că le-a fost teamă că li se degradează imaginea și își pierd statutul (închipuit!). Mie nu mi-a fost rușine să vând produse bune și nu îmi este nici acum. Timp de 7 ani, m-am trezit la 4 dimineața și am ajuns acasă la 9-10 seară. Fiind antreprenor. Mă uitam în ochii fetelor mele (dacă nu dormeau când ajungeam acasă epuizată) și știam că într-o zi o să avem ceea ce merităm. Și ceapă aș fi vândut, dacă asta mi-ar fi ajutat familia! Mă interesează să muncesc cinstit, nu dau doi bani pe reputație.
Pierdeți cu smerenie și câștigați cu demnitate
Ce este greu în a vă asuma că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită? Este atât de grea matematica asta pentru voi? Pierdeți cu smerenie și câștigați cu demnitate, oameni buni! Să țineți bine minte ce va scriu mai jos, pentru că vorbesc rar, dar le spun direct.
– când ai câștigat și adversarul tău este la pământ, plin de sânge, NU îl scuipi, nu îi striveșți capul cu bocancul, nu îi pângăreșți alegerile personale, pentru că nu ești Dumnezeul lui. Despre morți, numai de bine! Dacă ai învins, ia-ți aplauzele 5 minute și apucă-te de treabă. Nu asta am cerut cu toții? Un cadru că să fim noi mai profesioniști? Voi aveți timp să turnați în scris toate frustrările personale care nici măcar nu au legătură cu politica. Ați prins prilejul să vărsați ura din voi și să le dați… diverse, amicilor voștri cu alte opinii politice. E ura pe care nu puteți să o gestionați în nici o relație pe care o dezvoltați, pentru că nu va căutați destul în interior. De ce dați vina pe politică?
– nu mai vorbiți despre milioanele cu care acești oameni (aleși!, să nu ne îndepărtăm de esență), intră și ies de la pușcărie. Dacă fură, fură pentru că e alegerea lor și pentru că le permitem. Punct. Sunt oglinda noastră fidelă! Fii tu atent că azi, când vine clientul în magazinul tău, să bați bonul corect în casa de marcat și să iei marfa toată, cu factură. Să nu îmi spui că vrei să ai integritate, dar nu poți din cauza partidului, pentru că în cazul meu funcționează și fără partidul preferat la conducere; și sunt un nimeni care plătește toate taxele și impozitele la stat și care a avut credite în franci elvețieni, om simplu cu părinți de la țară, cu două mâini și două picioare care iese la vot și, chiar și când nu iese cum vrea el, plătește în continuare taxe și impozite cu același bun simt. Să îți spun că în ciuda oricărei guvernări, dintr-un om cu datorii la bugetul de stat și la întreținere, am ajuns în 10 ani, prin muncă cinstită, independentă financiar, în același context politic și cu aceleași guvernări de care ai parte și tu? Nu vrei să auzi asta, crede-mă! Pentru că tu vrei să te minți că integritatea are legătură cu sistemul, nu cu tine. Când nu o să bați bonul corect în casă azi, să știi că eșți un “Dragnea”, dar încă nu te-au prins. Nu există furt la scară mică și la scară mare. Furtul e furt și când nu te vede nimeni. Te sabotează din interior. Nu te mai bate cu atâta forță cu pumnul în piept, că se sparge și se vede adevărul dinăuntru. Fii smerit, omule bun!
– integritatea este ceva ce iese în mod natural la suprafață. Nu va mai forțați! Unui om integru nu îi trebuie legi și mai știu eu ce tip de justiție. Un om integru, rămâne integru și fără legi scrise, un hoț va fură ținând legea în mâna. Nu mai cereți sisteme curate, că astea nu există fără oameni curați.
A pus stăpânire egoul pe voi
– ce credeți că rezolvați, înjurând, bucurându-vă cu nesaț pentru necazul altora? Foarte bine că plătește cel care a furat și care a fost arogant! Dar ați crezut în sinea voastră vreodată, că nu o va face? Probabil da. Voi credeți că un proces, cătușele și gratiile sunt singurele forme de plată! Nu mai gândiți atât de mic! Nu e așa; sunt multiple forme și vin de mai departe decât noi toți la un loc. E o forță care le echilibrează pe toate. Dar numai când se creează condițiile potrivite. Păi să vă spun: până mai ieri condițiile păreau că sunt potrivite; dar nu mai sunt! Ați ajuns să deschideți șampanii pentru un rău făcut de ambele părți! Alte bucurii nu mai aveți? Asta e toată viziunea voastră?
– sunteți toți un Caragiale înviat din morți! Ce bucurie! Dar ce cuvinte scoateți pe gură!! Le rostogoliti și rostiți în scris că pe-o baghetă magică. Se vor întoarce toate și atunci veți realiza că se impune o măiestrie în asta. Se vor întoarce – împotriva voastră și a noastră! A pus stăpânire egoul pe voi și nu mai știți să faceți diferența. Credeți că dacă aveți simțul umorului, sunteți mai deștepți. Manifestați o ironie fină și vă face plăcere că vă citește lumea. Vă e teamă că vă uită, dacă nu înjurați și azi. Să nu sfârișiti precum clovnul din poveste!
– ce însămânțati, aia va crește și apoi va plângeți că nivelul de educație este scăzut în țară asta. Crezi că dacă vorbești corect gramatical, nu mai contează ce emiți? Dă-mi voie să îți reamintesc că nu vezi pădurea de copaci. Uiți că, ceea ce emiți, se întoarce la tine. Să rogi moartea cuiva, să-i “violezi” amanta cât el e la pușcărie, să scuipi otravă pe fiecare cititor al postării tale… De fapt, spune sincer, de aceea îți dorești să câștigăm prin vot? Că să îți ridici poalele-n cap și să faci pipi pe mormântul lor, corect? Acesta este cea mai înaltă formă de exprimare a unei victorii? Păi știți ceva? Pe mine m-ați pierdut. Eu nu sunt așa și nu de asta votez!
Pe mine m-ați pierdut...
Pe mine m-ați pierdut. Pentru că nu vă pot arătă fiicelor mele. Nu vreau ca fetelor mele de 11 și 15 ani să le predau degradarea, arătându-le niște modele de oameni cu diplome și licențe care își “scuipă” în față aliații la urne. Te onorezi pe tine și mă onorezi pe mine, prin ceea ce simți, gândești și scrii. Chiar dacă avem aceleași opinii politice, nu suntem coș de gunoi unii pentru alții. Nu mă interesează cât de creativ eșți și nici ce poziție ai în înalta societate, atâta vreme cât nu pot să arăt postarea ta, fiicei mele mari de 15 ani, cu scopul de a învață ceva bun de la tine. Copiii tăi unde sunt când scrii mizeriile acestea pe facebook? Când îți sărbătorești victoria cu M…IE, F…T, violându-ne liniștea și bucuria tuturor. Sau... când vin copiii tăi acasă de la școală, te prefaci că ești centrat și că ai un vocabular curat și că promovezi o cultură înălțătoare?... Dacă joci două roluri, ești ca ei, cei împotriva cărora ai votat. Mă sperii! Mă sperii tu, mama sau tată, și generația duplicitară pe care o crești și care va forma noua societate în care vor trăi și fetele mele. Copiii tăi te vor copia și mă sperii, omule bun! Fetele mele vor petrece timp cu copii tăi, nu cu Vlad Voiculescu, Cioloș sau Dragnea. Nu doresc pentru ele un partener de viață, de afaceri sau un prieten spurcat la gură și negativ, ca tine. Așa ești cu adevărat sau doar te-ai pierdut cu firea? Atunci de ce nu îți revii?
Pe mine m-ați pierdut. Un nimeni care a stat 4 ore la coadă pentru un vot pe care nici măcar nu am apucat să îl exprim. Dar sunt un nimeni, nu va faceți griji. N-ați pierdut mare lucru! Doar motivația din spatele votului! Nimeni-ul ăsta este acum închis în sine, s-a făcut mic și simte că e idiotul clasei. Plânge că prostul în hohote de 3 ori în 24 de ore pentru că e idealist, în ciuda contextului. Nimeni-ul ăsta mai are putere să creadă că totuși oamenii se vor trezi și își vor asuma că numai o schimbare radicală în propria structura va aduce o schimbare reală în exterior.
Votul este important, dar e o păcăleală, o simplă fantezie. Vrem o schimbare! Dar oare suntem pregătiți pentru ea? Creăm noi cadrul potrivit pentru ceva mai bun?
Suntem precum găina din poveste, care bătută de babă, a făcut o mărgică și cotcodaceste cu emfază. Pe mărgica aceasta în curând o să o ia vântul și o să o înghită o altă găină, bătută de o altă babă. Nici babele, nici găinile, nu înțeleg nimic! Și-așa trăiesc până la adânci bătrâneți.”
* Intertitlurile și sublinierile aparțin redacției
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
