Dr. Simona Pîrvu, director general al Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), a vorbit, în cadrul conferinței "Health Forum: Acoperirea universală în bolile rare: cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România", organizată de DC Media Group, despre blocajul legislativ care ține pe loc Registrul Național de Boli Rare.
Registrul Național de Boli Rare este finalizat și testat, însă rămâne neoperațional din cauza unui blocaj legislativ privind utilizarea datelor cu caracter personal, spune dr. Simona Pîrvu, directorul INSP.
"Baza de la care trebuie să plecăm"
"Institutul Național de Sănătate Publică s-a implicat, într-adevăr, în dezvoltarea Registrului Național de Boli Rare, considerând că acest registru, desigur, este extrem de important, dat fiind faptul că această colectare a informațiilor care trebuie să fie transformate în dovezi și dovezile, ulterior, în decizii, reprezintă baza de la care trebuie să plecăm.
Registrul a fost dezvoltat în cadrul PNRR-ului, alături de alte trei registre de boală și două baze de date. El este funcțional, în acest moment. A fost finalizată dezvoltarea, infrastructura. A fost testat, au avut loc, dacă nu mă înșel, chiar și două instruiri cu utilizatorii acestui registru, cei care urmează să introducă datele în acest registru. El, într-adevăr, în acest moment, nu este operațional. Există o problemă legislativă.
Dr. Simona Pîrvu, director general al Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Sursă foto: Crișan Andreescu, DCNews
Într-adevăr, Curtea Constituțională a decis că, în Legea 95, nu este suficient reglementată utilizarea datelor cu caracter personal. Aceasta ar fi prima etapă - reglementarea la nivel primar, la nivel de lege, a modului în care sunt utilizate datele cu caracter personal în toate registrele, nu neapărat doar în registrul de boli rare, urmând ca, la nivel de legislație secundară, să se stabilească prin Hotărâre de Guvern cadrul legal de funcționare a acestui registru, metodologia, fluxurile de transmitere a informațiilor, modul de transmitere a rapoartelor și așa mai departe", a spus dr. Simona Pîrvu, în cadrul conferinței "Health Forum: Acoperirea universală în bolile rare: cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România", organizată de DC Media Group.
Hotărâre de Guvern, transmisă, acum doi ani, la Ministerul Sănătății
"INPS a elaborat această Hotărâre de Guvern. Ea a fost transmisă în urmă cu aproape doi ani la Ministerul Sănătății. Știu că a parcurs și o parte din circuitul de avizare la nivelul altor ministere, ultima formă fiind retransmisă în urma unor observații de la unul din ministerele avizatoare. Cred că înainte sau în luna mai, aproximativ, în acest an.
Așadar, proiectul își va relua, mă gândesc, cursul acum, cu noul Guvern și, într-adevăr, cum s-a menționat, trebuie să reprezinte o prioritate pentru a putea operaționaliza acest registru și pentru ca utilizatorii și furnizorii de servicii medicale să poată să introducă datele în Registrul Național de Boli Rare.
În afară de acest registru, Institutul s-a implicat și în campanii de promovare pe tema bolilor rare, pentru că noi considerăm că este important ca populația să cunoască aceste boli, să le recunoască poate cu mai multă ușurință anumite semne, să înțeleagă că este nevoie de o evaluare medicală cât mai rapidă și, desigur, ne implicăm și în instruirea medicilor de familie, tot în cadrul acestor campanii, și a asistenților comunitari, pentru a sprijini populația. Tocmai în acest sens", a explicat directorul INSP.
"Se pot descoperi încă din maternitate aceste afecțiuni"
Jurnalistul Val Vâlcu a intervenit precizând că descoperirea bolilor rare chiar din maternitate oferă cele mai mari șanse pentru o viață normală. Acesta a evidențiat rolul esențial al asistenților medicali și al moașelor în depistarea timpurie a acestor afecțiuni.
"Iată, există și această disponibilitate a Ordinului Asistenților Medicali Generaliși și a Moașelor, care au un rol important, pentru că se pot descoperi încă din maternitate aceste afecțiuni. Și astfel, dacă se descoperă din prima săptămână după naștere, când sunt cele mai mari șanse de a păstra o viață normală, câștigă și familia, pacientul, dar și noi, statul. Gândiți-vă că dizabilitățile produse de aceste boli costă societatea mult mai mult decât tratamentul care ar vindeca o astfel de boală", a punctat jurnalistul Val Vâlcu.
Lipsă acută de personal
Sistemul medical se confruntă cu o lipsă acută de personal, ceea ce pune în pericol continuarea progreselor și a campaniilor, avertizează dr. Simona Pîrvu.
"Aș vrea doar să mai fac o completare. Dincolo de toate aceste progrese, trebuie să ne asigurăm că avem și resursa umană necesară și financiară pentru a continua toate aceste demersuri. Și, apropo de ce spuneați dumneavoastră - legat de promovarea sănătății și de asistentele medicale, și asistenții comunitari, și medicii de familie, toate aceste demersuri trebuie să aibă și o resursă umană suficientă, inclusiv pe partea de sănătate publică, pentru că acolo, cel puțin în direcțiile de sănătate publică care se ocupă de partea de promovare și de sprijin a tuturor acestor activități, există o lipsă acută de personal în domeniul promovării și nu numai, și în partea de epidemiologie, și de supraveghere a stării de sănătate", a punctat directorul INSP.
"Dacă este un registru trunchiat, am lucrat cu toții degeaba"
Prof. univ. dr. Maria Puiu a intervenit în discuție, atragând atenția că registrul riscă să rămână o bază de date "trunchiată" și inutilă dacă introducerea pacienților va cădea tot în sarcina echipelor medicale existente, fără angajarea de registratori.
"Legat de nevoia de personal, mă gândesc că, dacă tot lucrați la legislația privind implementarea Registrului Național de Boli Rare, ar fi extraordinar să avem în vedere că și acolo este nevoie de resursă umană. Cunosc Registrul de Boli Rare, am lucrat îndeaproape împreună cu doamna Dorica Dan și cu Lăcrămioara Brândușe.
Noi am încercat să promovăm acest registru și să îl facem cât mai interesant pentru cei care urmează să includă pacienții, dar întotdeauna ni s-a spus că este nevoie de registratori medicali, că n-o să fie foarte interesant ca pe spatele echipelor mici de oameni care lucrează în domeniul bolilor rare să introducă și acești pacienți, că nu există suficiente reglementări ca și mediu privat să introducă în registru și, dacă este un registru trunchiat și nu reflectă situația corectă a bolilor rare din România, am lucrat cu toții degeaba", a precizat prof. univ. dr. Maria Puiu, cordonator al Centrului de Medicină Genomică.
Prof. univ. dr. Maria Puiu, cordonator al Centrului de Medicină Genomică. Sursă foto: Crișan Andreescu, DCNews
"Într-adevăr, din punct de vedere legislativ, noi putem doar să sprijinim cu propuneri și cu modificările care sunt pertinente, evident, și aduse acestui act normativ, care este încă în fază de proiect. Așadar, el mai poate să fie completat și mai poate să sufere modificări, astfel încât toate aceste aspecte să fie reglementate. Dar, din nou, decizia nu este la noi, la institut, ci la Ministerul Sănătății", a răspuns dr. Simona Pîrvu.
Alexandru Rafila propune reglementarea prin ordin de ministru
Operaționalizarea Registrului de Boli Rare are nevoie de modificarea Legii 95 pentru a permite reglementarea lui prin ordin de ministru, evitând astfel birocrația unei Hotărâri de Guvern, a concluzionat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, propunând "să modificăm acel paragraf - în loc să spunem că trebuie prin Hotărârea de Guvern, este suficient prin ordin de ministru sau ordin comun".
"Aș vrea să întreb... Este ceva care îmi scapă în toată discuția asta. Înțeleg că un ordin de ministru nu este suficient pentru operaționarea registrelor. Bun. Și, atunci, ce soluții avem? Trebuie hotărâre? Se referă la confidențialitatea datelor, la GDPR, chestiunea asta cu reglementarea? Ordine, ministru?”, a fost întrebarea prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
"Nu, GDPR-ul trebuie reglementat la nivel de lege. Iar ulterior, Legea 95 este menționat într-un articol că registrările se reglementează la nivel de Hotărâre de Guvern, ceea ce am și făcut. Ordinul nu este suficient, pentru că el doar menționează de existența...", a spus directorul INSP.
"Ministerul Sănătății trebuie să facă o hotărâre de Guvern, da? Că registrele sunt reglementate prin HG, adică prin Hotărârea pe care o emite Guvernul și subiectul se încheie", a concluzionat Rafila.
"În Hotărârea de Guvern pe care noi am transmis-o este descrisă absolut toată metodologia și utilizatorii și cum se introduc datele. În Hotărârea de Guvern se reglementează metodologia, fluxurile de date și responsabilitățile fiecăruia", a punctat dr. Simona Pîrvu.
"Și, dacă modificăm Legea 95 și zicem că e suficient ordinul de ministru, este ok?", a întrebat Alexandru Rafila.
"Din punct de vedere juridic, nu știu să vă spun", a spus directorul INSP.
"Ideea reglementării la nivel de ordin de ministru este rațională, pentru că, de fiecare dată când va trebui să existe o updatare, o modificare, o adaptare, e mult mai complicat să faci o Hotărâre de Guvern cu o chestiune de natură tehnică. Chestiune de natură tehnică constituie reglementări care pot să facă, în cazul ăsta, cel mult subiectul unui ordin comun al Casei Naționale de Asigurări și al Ministerului Sănătății. Ori, dacă introducem toate instituțiile care trebuie să îți dea un aviz pe o chestiune care ține de domeniul medical, nu facem altceva decât să tergiversăm.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila. Sursă foto: Crișan Andreescu, DCNews
Și, atunci, haideți să ne uităm, să vedem Legea 95 și, unde este această prevedere legată de funcționarea registrelor, să modificăm acel paragraf. În loc să spunem că trebuie prin Hotărârea de Guvern, este suficient prin ordin de ministru sau ordin comun și să facem ambele variante: al președintelui Casei și ministrului Sănătății, că nu are niciun fel de rost să tot ne complicăm, pentru că după aia o să dea Hotărârea de Guvern, o să apară ceva acolo care nu-i conform și după aia iar stăm după altă hotărâre de Guvern și o să fie o chestiune care nu mai se termină niciodată", a continuat Alexandru Rafila.
Comisia pentru Sănătate din Senat, pregătită să modifice legea
Prof. univ. dr. Carmen Orban, membru în Comisia pentru sănătate din Senatul României, a susținut propunerea lui Alexandru Rafila de a elimina circuitul birocratic al Hotărârilor de Guvern: "Domnul ministru are perfectă dreptate. Bineînțeles, putem face noi o modificare legislativă pentru asta. Să ne trimită Simona (dr. Simona Pîrvu, directorul INSP) propunerea oficial pe comisii".
"Noi am transmis către minister partea tehnică care trebuie reglementată sub formă de act normativ, sub forma hotărârii de Guvern, pentru că așa ni s-a cerut. Acum, dacă se modifică și o rezolvăm la nivel de ordin, care, într-adevăr, este mult mai flexibil și mai ușor de modificat în timp, institutul nu are niciun fel de problemă. Și, da, suntem de acord cu această propunere", a conchis dr. Simona Pîrvu.