Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) susține măsuri concrete pentru stimularea producției, investițiilor și creșterii valorii adăugate în economia națională.
CAIR a participat la întâlnirea cu reprezentanții Guvernului României, în prima sa acțiune publică după recunoașterea reprezentativității patronale la nivel național.
Ce propune Pactul pentru Producția din România
”Confederația reunește organizații patronale din 13 domenii ale economiei care reprezintă companii cu capital românesc și străin. Sectoarele reprezentate generează, cumulat, peste o treime din PIB-ul României.
Prin Pactul pentru Producția din România, CAIR propune măsuri care să încurajeze producția internă, procesarea resurselor în țară și reinvestirea profitului, precum și reducerea costurilor energetice, rambursarea mai rapidă a TVA, predictibilitatea fiscală și asigurarea concurenței loiale.
Delegația CAIR a fost condusă de Cristian Erbașu, președintele Confederației, antreprenor cu experiență directă în mediul de afaceri și o bună cunoaștere a provocărilor cu care se confruntă companiile din România. Din delegație mai fac parte Dumitru Muscă, vicepreședinte CAIR, reprezentant al sectorului forestier, Ștefan Pădure, vicepreședinte CAIR, reprezentant al sectorului agricol, cu experiență în instituțiile europene de dialog social, și Adriana Iftime, secretar general CAIR, cu o îndelungată implicare în dialogul social din România.
„România are nevoie de o direcție clară: să producă mai mult, să prelucreze în țară cât mai mult din propriile resurse și să reinvestească în propria economie. Acest lucru nu poate fi realizat decât prin predictibilitate, dialog și colaborare între toate sectoarele economiei. Credem în puterea solidarității dintre bresle și în capacitatea mediului de afaceri de a construi soluții concrete, dincolo de interesele fiecărei industrii”, consideră Cristian Erbașu, președintele CAIR.
Lucrări executate, dar neachitate prin PNRR. CAIR cere plata restanțelor și finanțarea investițiilor începute
”CAIR atrage atenția asupra necesității decontării lucrărilor deja executate prin PNRR, dar încă neachitate, precum și a asigurării finanțării pentru finalizarea investițiilor începute prin acest program, inclusiv prin alocări de la bugetele locale. Închiderea perioadei PNRR nu elimină obligațiile de plată pentru lucrările executate și nici nevoia de a identifica surse de finanțare pentru proiectele care trebuie duse la bun sfârșit. Aceste întârzieri și incertitudini pun presiune asupra companiilor și riscă să afecteze continuitatea investițiilor.
Totodată, agricultura, turismul și serviciile au nevoie de acces mai bun la finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să ofere predictibilitate și să susțină proiectele pe termen lung. Bugetul pentru 2027 va avea influențe pe termen lung.
În intervenția sa, Dumitru Muscă a subliniat importanța sectorului forestier. Potrivit datelor prezentate în cadrul întâlnirii, sectorul contribuie cu aproximativ 3,5% la PIB, iar produsele sale ajung pe piețe europene și internaționale, inclusiv în China. Mesajul său a subliniat necesitatea de a prelucra cât mai mult din resursele României în țară, pentru a crea valoare adăugată și locuri de muncă. Aceeași viziune se aplică tuturor sectoarelor economiei, inclusiv industriei siderurgice și investițiilor industriale.
La rândul său, Ștefan Pădure a evidențiat direcțiile de acțiune pentru susținerea producției:
- reducerea poverii fiscale asupra energiei, gazelor și combustibililor utilizați în activitățile de producție;
- extinderea aplicării taxării inverse în condițiile permise de legislația europeană”, potrivit unui comunicat remis DC News.