Victimele evreieşti din trenurile morţii - comemorate la Călăraşi

Un eveniment comemorativ în memoria evreilor ucişi în 1941 în "trenul morţii" a avut loc, joi, la Călăraşi, în prezenţa unora dintre supravieţuitorii Pogromului de la Iaşi, care au rememorat calvarul prin care au trecut în acele vremuri.

Organizatorii - Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', Fundaţia Caritatea şi American Jewish Joint Distribution Committee - au dorit să aducă astfel în atenţia opiniei publice faptul că pe 6 iulie 1941, în Gara Călăraşi a ajuns primul 'tren al morţii', cu evreii deportaţi din Iaşi după Pogromul din 29 iunie.

"Din cei 2.530 de evrei înghesuiţi în vagoane, din ordinul dictatorului Ion Antonescu, peste 1.500 au murit pe drum, sufocaţi şi însetaţi, iar supravieţuitorii ajunşi la Călăraşi, în număr de 1.011, au fost închişi, în regim de lagăr, în mai multe clădiri din oraş. Peste 100 dintre ei au murit din cauza condiţiilor inumane de detenţie', a fost mesajul citit în deschiderea evenimentului de Robert Schorr, directorul Departamentului de Cultură al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), mesaj inscripţionat pe trei plăci comemorative.

Manifestarea a debutat la Gara Călăraşi Sud, unde a fost dezvelită prima placă comemorativă de către preşedintele FCER, Aurel Vainer, şi de primarul municipiului Călăraşi, Daniel-Ştefan Drăgulin, în prezenţa ambasadorului Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, ai Guvernului, autorităţilor locale, supravieţuitorilor.

A urmat dezvelirea unei plăcii comemorative din Cimitirul Evreiesc din Călăraşi de către ambasadorul David Saranga şi Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România 'Wilhelm Filderman' (F.C.E.R.-C.M.), precum şi a monumentului refăcut de către Iancu Ţucărman - Asociaţia Evreilor Români Victime ale Holocaustului şi Jose Iacobescu, preşedintele B'nai B'rith România.

O scurtă ceremonie religioasă a fost oficiată la Gara Sud Călăraşi şi la Cimitirul Evreiesc de Rafael Shaffer, prim-rabin al FCER, şi cantorul Emanuel Pusztai.

În urma unor investigaţii de teren recente efectuate de cercetătorii Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România 'Wilhelm Filderman' (CSIER-WF) din cadrul FCER, au fost identificate clădirile şi locurile din Călăraşi în care au fost deţinuţi evreii deportaţi de la Iaşi cu primul 'tren al morţii'. De asemenea, din arhivele de la Bucureşti au fost scoase la iveală noi documente privind calvarul evreilor la Călăraşi, a subliniat directorul Oficiului Cultură, Artă Media al FCER, Robert Schorr.

"Persoanele care au supravieţuit au fost duse într-o clădire a Jandarmeriei de atunci, unde, din păcate, din cauza condiţiilor precare, şi-au pierdut viaţa. În urma unor descoperiri istorice de dată recentă făcute de colegii de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România s-au găsit aceste locuri, s-au găsit documente şi în arhivele statului şi astfel am putut astăzi să avem mult mai multe informaţii, mult mai multe date despre acei sărmani oameni care în urmă cu 78 de ani şi-au găsit sfârşitul în aceste locuri', a adăugat Robert Schorr.

Preşedintele FCER, Aurel Vainer, a evocat tragicele evenimentele petrecute în urmă cu 78 de ani, pe care le-a calificat ca fiind "o mare aventură umană, însoţită de o suferinţă fără margini, încheiată cu victime omeneşti nevinovate".

"Aceşti 1.500 - 2.000 de evrei înghesuiţi în 'bou vagon' - vagoane care transportau vite, fără niciun fel de simţământ uman, apă, mâncare, aer. Ţinta era să-i aducă de la Iaşi la Călăraşi pe cei care au supravieţuit Pogromului din iunie 1941. (...) În afară de drumul până la Călăraşi a fost un tren al morţii de un tragism de nedescris, de la Iaşi, la Podul Iloaiei - vreo 30 de kilometri. Era o zi de iulie cu o arşiţă teribilă şi oamenii au murit sufocaţi, trenul mergând cu încetinitorul. Unii au avut şansa să ajungă la Călăraşi. (...) Acest tren, în drum spre Călăraşi, a fost oprit forţat, cu preţul vieţii, de Viorica Agarici, doamna care a fost şefa Crucii Roşii de la Roman. S-a oprit trenul au fost descărcate cadavre - avem o groapă comună în cimitirul de la Roman - şi alţii au mers mai departe. Poate că au ajuns, cei care au ajuns, datorită gestului eroic al Vioricăi Agarici, o româncă creştină, de familie nobilă, care şi-a sacrificat viaţa pentru viaţa altora, mai ales că aceşti 'altora' erau evrei, nu creştini. (...) Suntem aici pentru a da cinstire celor care ne-au precedat şi acesta este un lucru extraordinar", a spus Aurel Vainer, care i-a îndemnat pe cei prezenţi la un moment de reculegere.

Oficialul FCER a subliniat că evenimentul de la Călăraşi reprezintă şi o datorie de onoare.

"Noi avem valori pe care le respectăm. Aceste valori sunt valoarea memoriei şi valoarea recunoştinţei. (...) Aşadar, ne aplecăm cu mare durere, dar, în acelaşi timp cu recunoştinţă pentru cei care au suferit atunci, doar pentru faptul că s-au născut evrei la Iaşi, un oraş în care înainte de Pogrom, din 100.000 de locuitori, 52.000 erau evrei. Regimul Antonescu a dorit să-i lichideze, aşa au ajuns la Călăraşi. (...) Să fim mereu cu atenţia mărită pentru eventuale repetări în istorie a unor astfel de cruzimi umane cărora au căzut victime oameni ca toţi oamenii, normali, simpli, doar pentru că aveau o picătură de sânge evreiesc. (...) Fie ca memoria lor să le fie păstrată veşnică, iar generaţiile de azi şi de mâine să nu uite că s-au întâmplat asemenea lucruri în istoria României, a evreilor din România", a adăugat Aurel Vainer.

Holocaustul din România este mai puţin cunoscut în lume, dar în ultimii ani această parte a istoriei este înţeleasă de tot mai mulţi oameni, a declarat ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, Daniel Saranga.

"Datoria noastră comună este să continuăm şi să vorbim despre ce s-a întâmplat aici, pe pământ românesc. (...) Astăzi trăim într-o lume, mai ales în Europa, unde xenofobia, intoleranţa, antisemitismul fac parte din societate şi noi toţi trebuie să luptăm împotriva acestora. În acest context, ceea ce face Guvernul român este perceput într-un mod pozitiv, nu doar în Israel, ci şi în întreaga lume, şi vreau să felicit Guvernul, Preşedinţia română pentru tot ceea ce fac pentru a lupta împotriva antisemitismului. (...) Holocaustul a fost împotriva poporului evreu, dar, în acelaşi timp, a fost şi împotriva valorilor umane, a valorilor europene, aşa cum le cunoaştem astăzi. Datoria noastră este să nu se mai repete", a subliniat Daniel Saranga.

Holocaustul a fost şi rămâne una dintre cele mai tragice şi ruşinoase pagini ale istoriei omenirii, a declarat Igor Iniushkin, ministru-consilier al Ambasadei Federaţiei Ruse în România.

"Exterminarea în masă a evreilor de către nazişti şi colaboratorii lor, precum şi a reprezentanţilor din alte grupuri etnice a fost rezultatul transpunerii în aplicare a politicii mizantrope de superioritate rasială. Astfel de infracţiuni nu au şi nu pot avea un termen de prescripţie, ele nu pot fi nici iertate, nici date uitării. Datoria noastră sacră este nu doar de a onora memoria milioanelor de victime nevinovate, ci şi să facem tot posibilul pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii în viitor. (...) Aducând un omagiu tuturor celor care au pierit în infernul Holocaustului, nu putem uita de cei care au adus victoria, care şi-au dat viaţa pentru a elibera oamenii de nazişti, de barbaria şi atrocităţile lor. Cei care au pus capăt acestui masacru au oprit teribila maşină a exterminării. În octombrie de împlinesc 75 de ani de la eliberarea României de trupele hitleriste şi horthyste. Este un bun prilej să ne aducem aminte cine şi ce preţ a plătit pentru salvarea lumii de tirania nazistă. (...) Studierea Holocaustului ne sugerează cu insistenţă că există o necesitate pentru comunitatea internaţională să se unească în luptă împotriva extremismului şi antisemitismului pentru a împiedica renaşterea ideologiei superiorităţii rasiale şi, de aceea, contracararea glorificării nazismului trebuie să rămână o prioritate importantă pe agenda internaţională", a subliniat reprezentantul Ambasadei Rusiei la Bucureşti.

Iancu Ţucărman, supravieţuitor din trenul Iaşi - Podul Iloaiei, a evocat cu emoţie calvarul petrecut în "trenul morţii".

"Am fost îmbarcat într-un vagon în care un soldat ne bătea cu o cravaşă, nu ştiu al câtelea am fost introdus în vagon, dar la 137 au auzit 'Închideţi vagonul'. Am fost 137, înghesuiţi ca sardelele, în loc de 45. (...) Din cauza condiţiilor cu totul aparte, a temperaturii fantastice, după o oră am avut primul mort. Parcurgerea distanţei Iaşi - Podul Iloaiei, de 22 de kilometri, a durat opt ore. (...) Dacă nu intra armata sovietică la 20 august 1944, Ţucărman Iancu nu ar mai fi putut vorbi astăzi, când au trecut 78 de ani de la momentul în care s-a întâmplat a doua mea naştere. (...) Am speranţa că cei care conduc ţările din Europa şi nu numai vor folosi acea partea a creierului care îi îndeamnă spre a lua cele mai severe măsuri ca ceea ce s-a întâmplat cu noi să nu se mai repete niciodată", a spus Iancu Ţucărman.

Directorul FCER a trecut în revistă câteva dintre etapele care au dus la organizarea evenimentului comemorativ.

"Ceea ce se întâmplă astăzi este semnul că cercetarea ştiinţifică poate să aibă consecinţe. Există o prejudecată care spune că aceste evenimente sunt puţin cunoscute şi că nu avem informaţii în arhive despre ele, că lucrurile nu sunt clare, că sunt controversate. Sunt fraze pe care le auzim tot timpul. Despre Pogromul de la Iaşi există în arhivele din România, care sunt deschise de un număr de ani, peste 100.000 de pagini de documente, inclusiv episodul Călăraşi este ilustrat de mărturii ale supravieţuitorilor, de decidenţi din zona locală şi de la nivel central care au participat la această atrocitate. (...) Locurile memoriei legate de această tragedie n-au fost cunoscute decât parţial până recent. De exemplu, nu se ştia unde au fost gropile comune de la Săbăoani. (...) Am găsit locul în care au fost gropile comune de la Iugani-Mirceşti, de asemenea necunoscute în istoriografie. Şi de asemenea am putut documenta nenumăratele poveşti dureroase ale celor care au suferit în trenuri. În trenuri oamenii au murit sufocaţi, de septicemie, cei mai mulţi au urcat bătuţi, tăiaţi cu baionete, unii au înnebunit, unii s-au sfâşiat între ei şi traseul celor două trenuri ale morţii a fost presărat cu gropi comune. (...) Din totalul de peste 10.000 de victime ale Pogromului de la Iaşi noi ştim astăzi trei mii şi ceva de nume. La Săbăoani de exemplu supravieţuitorii au întocmit o listă a celor care au murit în tren şi au fost descărcaţi la Săbăoani, în număr de 300, iar şeful postului local de jandarmerie a luat acea listă şi a îngropat-o împreună cu morţii", a detaliat Adrian Cioflâncă.

Colonel magistrat Irinel Rotariu, prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar Iaşi, coordonator al Reţelei naţionale de prevenire a genocidului şi cercetare multidisciplinară a gropilor comune, aflată sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Public, a subliniat ataşamentul celor două ministere faţă de cercetarea Holocaustului şi în general cercetarea atrocităţilor săvârşite în România în timpul regimurilor totalitare nazist şi comunist.

"Colegii mei procurori militari şi civili depun un efort uriaş pentru descoperirea acestor adevăruri dureroase din istoria României. Ne vom da în continuare tot interesul pentru descoperirea în primul rând a faptelor greu de descris şi de acceptat pentru nişte oameni normali care s-au petrecut în timpul Holocaustului, atât în trenurile morţii, cât şi în alte împrejurări de care am luat la cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu începând cu anul 2010. Şi doresc să subliniez că istoria acestor evenimente tragice produse în lunile iunie - iulie 1941 încă se scrie. (..) Îmi doresc ca România să fie o societate sigură, ataşată de valorile democraţiei, libertăţii, în care să nu se mai producă asemenea nebunii", a arătat col. Irinel Rotariu.

Secretarul general al FCER, Eduard Kupferberg, director al Cancelariei Rabinice, a afirmat că în timpul Holocaustului n-au murit 6 milioane de evrei, ci poate 20 de milioane, pentru că toţi cei ucişi ar fi avut la rândul lor copii, nepoţi.

"Toţi aceştia au murit odată cu cei care le-ar fi putut da viaţă. Fiecare dintre noi am fi putut să avem verişori, unchi, mătuşi care n-au apucat să se nască niciodată. Suntem acum în pragul Sărbătorilor de toamnă şi în luna de dinainte, în luna Elul, este o datorie pentru fiecare evreu să meargă în cimitir la mormintele celor dragi şi să-şi aducă aminte de ei şi de faptul că sunt muritori. Suntem aici să ne aducem aminte de nişte oameni pentru care poate nu mai există nimeni din familie care să vină să-şi aducă aminte de ei. Să ne aducem aminte de ei şi de toţi copiii pe care i-ar fi putut avea şi de toţi copiii care nu s-au născut niciodată, pentru că ei au fost ucişi în timpul Holocaustului", a afirmat Eduard Kupferberg.

Paul Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, a mărturisit că îi este foarte greu să ia cuvântul, fiind extrem de impresionat de ceremonia comemorativă, pentru că îi răscoleşte amintiri.

"Îmi amintesc de suferinţele prin care am trecut eu şi alţii ca mine. Sunt un trăitor al istoriei. (...) Sunt destui care contestă că în România ar fi fost vreodată. Am multe argumente, dar aici trăim şi vedem cu ochii noştri o realitate. (...) De ce a ajuns Hitler la putere? Pentru că din păcate a fost acea criză teribilă la sfârşitului anilor '20, începutul anilor '30 - lipsa de locuri de muncă, sărăcie inclusiv în Germania. Pe acest fond s-a dezvoltat hitlerismul, care a venit şi a spus: 'Eu vă fac, eu vă dau'. Şi a dat de lucru la serviciile secrete, la drumuri. (...) Sunt încântat că tinerii istorici vor să scoată adevărul la iveală, apreciez eforturile Guvernului şi ale instituţiilor de stat care scot din ce în ce mai mult arhivele şi adevărul istoric", a afirmat Paul Schwartz.

Primarul municipiului Călăraşi s-a arătat onorat că a putut participa la un eveniment despre care doar a citit în cărţi referitoare la ororile comise în cel de-al Doilea Război Mondial. "Sper ca ceea ce s-a întâmplat să nu se mai repete. Sub acest soare este loc pentru toţi. Dumnezeu să ne ajute, iar recunoştinţa pentru cei care au murit să nu fie uitată şi să înţelegem că nu ura trebuie să ne cuprindă, ci înţelegerea şi buna comunicare", a afirmat Daniel-Ştefan Drăgulin.

Emil Muşat, secretar al judeţului Călăraşi, consideră că, uneori, "este tare dureroasă împăcarea cu istoria", iar prin evenimentul comemorativ de la Călăraşi un fragment de istorie este arătat contemporanilor într-un loc public, spre neuitare. "Toţi oamenii avem un singur pământ şi drumul nostru nu poate fi decât comun. Va mai curge apă pe Dunăre până vom înţelege cu toţii acest adevăr. Este tare dureroasă împăcarea cu istoria. 1.500 de oameni evrei au murit într-un tren cu destinaţia finală Călăraşi. Cutremurător! Alţi peste 1.000 de oameni evrei au trăit în condiţii extrem de grele în Călăraşi. (...) Să ne împăcăm cu această istorie, dar să învăţăm o lecţie pe care ne-a sintetizat-o Edmund Burke (filosof irlandez- n.r.) încă din secolul al XVIII-lea: 'Pentru ca răul să triumfe este suficient ca cei buni să nu facă nimic'. Haideţi să fim cei buni care să facem ceva!", a spus Emil Muşat.

Manifestarea de la Călăraşi a fost încheiată de o vizită la fostul lagăr, vechea clădire a cazărmii Regimentului 23 Infanterie Călăraşi, şi de un simpozion în cadrul căruia au fost prezentate şi imagini din tragedia petrecută în 1941. Adrian Cioflâncă a expus cu acest prilej pe larg concluzii din cercetările efectuate de instituţia pe care o conduce, apreciind în context că tânăra generaţie ar trebui să cunoască încă de pe băncile şcolii astfel de tragedii.

Între cei care au luat cuvântul în cadrul mesei rotunde, prezidate de dr. Aurel Vainer, s-au aflat: colonel magistrat Irinel Rotariu, colonel Ionel Marcu, inspector-şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi 'General de Brigadă Barbu Pârâianu', Cerasela Moldoveanu, cercetător ştiinţific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Nicolae Drăguşin, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel'.

Evenimentul, care a reunit peste 100 de participanţi, a beneficiat de sprijinul Guvernului - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Căi Ferate 'CFR'-SA, S.R.C.F. Constanţa, al Consiliului Judeţean Călăraşi, Instituţiei Prefectului - Judeţul Călăraşi, Primăriei Municipiului Călăraşi, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi.


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24