Cancelarul german Olaf Scholz anunţase, în septembrie, deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia. Un deficit de 4,5% din PIB este mai mult decât dublu faţă de nivelul calculat iniţial pentru 2023, conform Spiegel.
Ulterior, deficitul ar urma să scadă la 2% din PIB în 2024 şi apoi la 1,5% din PIB în 2025 şi în 2026, în contextul reducerii ajutoarelor de stat, susţine revista germană.
O sursă de la Ministerul de Finanţe a declarat pentru Reuters că nu comentează informaţiile publicate de Spiegel dar a precizat că este clar că măsurilor adoptate pentru a atenua impactul creşterii preţului energiei se vor reflecta în soldul bugetar total. De asemenea, oficialul a confirmat că deficitul va scădea după expirarea măsurilor, în 2024.
La prezentarea proiectului de buget al Germaniei pentru 2023, ministrul de Finanţe, Christian Lindner, a descris revenirea ţării la austeritate prin reinstituirea frânei datoriilor în bugetul pentru 2023 drept un semnal adresat Băncii Centrale Europene (BCE) că prin reducerea datoriei Berlinul îşi aduce contribuţia la lupta împotriva inflaţiei, dar la aceasta mai trebuie să contribuie şi politica monetară.
Dorim cu acest buget să trimitem un mesaj, iar acesta este că noi ne realizăm partea de contribuţie în lupta contra inflaţiei prin reducerea datoriei şi BCE trebuie să facă ceea ce consideră adecvat, a declarat Lindner.
Acest guvern are ambiţia de a reveni la frâna datoriei. Este ceva care necesită un mare efort, a subliniat oficialul german.
Christian Lindner a mai semnalat că, pe lângă necesitatea de a respecta o normă constituţională, există raţiuni economice pentru revenirea la austeritate, una dintre acestea fiind creşterea ratei dobânzilor pe pieţe.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut.
Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în 'situaţii de urgenţă excepţională', care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării, notează Agerpres.
Tentativă de lovitură de stat în Germania. Hartmann: Bogdan Chirieac a avut o intuiție perfectă! Istoria a început, din nou, să galopeze
Poliţia germană a dejucat o tentativă de lovitură de stat, conform unui comunicat emis miercuri, 7 decembrie. Autorităţile au arestat 25 de presupuşi membri şi susţinători ai mişcării de extremă dreapta Cetăţenii Reich-ului, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al procuraturii federale, transmite Agerpres, citând dpa, Reuters şi AFP. Alte 27 de persoane sunt anchetate, fiind bănuite de apartenenţă la grupare.
Poliţia desfăşura miercuri raiduri în 11 din cele 16 landuri germane, în cadrul unei operaţiuni majore împotriva extremiştilor, a menţionat purtătorul de cuvânt. Arestările de suspecţi au avut loc inclusiv în Austria şi Italia.
H. D. Hartmann, analist de politică externă, a comentat evenimentul din Germania prin prisma altor evenimente care au avut loc în Europa în ultimele zile și mai ales a influenței Federației Ruse în spațiul european:
„Ar fi un ajutor nesperat dat Rusiei dacă unul dintre cei doi piloni ai Uniunii Europene ar fi dezechilibrat. Eu nu văd Guvernul Rusiei să aibă capacitatea să destabilizeze țările occidentale, dar că acest lucru ar ajuta, sigur că da (...). Pe lângă evenimentul din Germania, mai avem câteva mici lucruri.
Atacul cu drone din interiorul Rusiei a vizat baza militară unde se află flotila nucleară din primul cerc de apărare aeriană al Moscovei. Atacul ucrainean nu a fost gândit greșit. Importanța este totală! Au distrus două avioane din 49. Rușii mint, dar fotografiile satelitare arată clar că atacul a fost reușit. Ucraina a transmis un semnal prin atacarea avioanelor critice sau strategice care fac parte din primul cerc de apărare al Moscovei, la 150 de kilometri de capitala Federației Ruse“, a spus H. D. Hartmann.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
