UPDATE:
Relatările media că Ungaria s-a opus prin veto ajutorului financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina sunt "fake news" ("ştiri false"), a scris marţi pe Twitter premierul ungar Viktor Orban, ca reacţie la informaţiile de la o reuniune la Bruxelles a miniştrilor europeni de finanţe, potrivit agenţiei oficiale de presă ungare MTI.
"Toate ştirile de azi vorbeau despre cum s-a opus Ungaria asistenţei financiare pentru Ucraina. Acestea sunt 'fake news' ('ştiri false'). Ungaria este pregătită să ofere asistenţă financiară Ucrainei, pe bază bilaterală. Niciun veto, niciun şantaj", a postat el.
"Vrem să convingem, totuşi, statele membre ale UE că datoria comună a UE nu este soluţie. Dacă vom continua să mergem în jos spre o comunitate a datoriei, nu ne vom mai putea întoarce. Noi ne imaginăm un alt fel de viitor pentru Europa. Unul construit pe state membre puternice, în locul unor mormane uriaşe de datorie comună", a adăugat Orban.
Ungaria s-a opus marţi prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană, iar din acest motiv Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev..
Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.
Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru această ţară central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept, scrie Agerpres
Știre inițailă
Ungaria s-a opus, marţi, prin veto, unui pachet de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi ţările UE să caute o modalitate alternativă pentru a se asigura că ajutorul va ajunge la Kiev în noul an.
Decizia guvernului ungar este considerată în general o modalitate prin care premierul Viktor Orbán foloseşte dreptul său de veto ca pârghie pentru a asigura partea de fonduri de redresare a UE care îi revine ţării sale, scrie The Guardian.
UE a încercat să reţină o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept.
Comisia va analiza acum cum să „ofere Ucrainei soluţia necesară încă din ianuarie”, a declarat comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, în timpul unei sesiuni publice a miniştrilor de finanţe din cadrul blocului comunitar.
Din cauza refuzului de astăzi al Ungariei, au fost amânate şi deciziile privind alte dosare de pe agenda miniştrilor de finanţe.
Ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, a declarat: „Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblu, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”.
El a cerut Consiliului să lucreze la „o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.
Cele 27 de state membre ale UE au termen până la 19 decembrie pentru a lua o decizie, scrie Bucpress.
Rusia cere garanții de securitate, deși e stat agresor. Macron refuză 'polemicile acolo unde ele nu există'
Preşedintele francez Emmanuel Macron a respins marţi orice fel de polemică 'acolo unde ea nu există', după afirmaţiile sale referitoare la viitoarele garanţii de securitate pentru Rusia, care au fost prost primite la Kiev şi în ţări din estul Europei, relatează France Presse.
'Cred că nu ar trebui să facem mare caz de asta, încercând să creăm polemici acolo unde ele nu există', a declarat el la sosirea la summitul UE-Balcani, ce se desfăşoară la Tirana.
'Am spus întotdeauna acelaşi lucru, adică în final, în discuţiile pentru pace, vor exista subiecte teritoriale asupra Ucrainei şi ele ţin de ucraineni, şi vor exista probleme de securitate colectivă asupra întregii regiuni', a adăugat Macron.
'Este acelaşi lucru pe care l-am spus de la început, acelaşi lucru la care noi am lucrat de altfel în februarie, martie şi care a constituit obiectul discuţiilor', a afirmat în continuare Emmanuel Macron, referindu-se la tentative, în special din partea sa - în cursul unei întâlniri cu Vladimir Putin în 7 februarie la Kremlin - de a oferi garanţii Rusiei referitoare la prezenţa NATO la frontierele sale cu scopul de a încerca să evite un război în Ucraina (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
