România vs. Nehammer. Presa maghiară arată cine e, de fapt, vinovatul pentru migranții din Austria și respingerea țării noastre din Schengen

Viktor Orbán se confruntă cu o mare provocare dacă programul președinției ungare a UE din 2024 este într-adevăr „axat pe obținerea aderării României la Schengen”, conform 24hu.

Cancelarul austriac Karl Nehammer blochează aderarea României invocând problema nerezolvată a refugiaților. Dar, potrivit presei publice austriece, situația se deteriorează în Austria nu din cauza României, ci din cauza Ungariei: majoritatea migranților neînregistrați vin în Austria din Ungaria.

România și Bulgaria au încercat în zadar să intre în Spațiul Schengen anul trecut, dar Austria a blocat intrarea celor două țări. Totuși, statele membre ale zonei Schengen au susținut în unanimitate intrarea Croației în Schengen.

Mai mult, guvernul austriac condus de cancelarul Karl Nehammer nici măcar nu este dispus să-și schimbe poziția anterioară – acest lucru a fost recent reconfirmat de acesta.

CITEȘTE ȘI        -      Nehammer, nou mesaj privind aderarea României la Schengen. Se cer despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună

Cancelarul și ministrul de interne Gerhard Karner, care este și el politician ÖVP, determină poziția Austriei în problemele de securitate a frontierei. După părerea lor, atâta timp cât problema refugiaților europeni este nerezolvată, românii și bulgarii nu au ce căuta în Schengen.

80% dintre cei peste 100.000 de migranți care au intrat ilegal în Austria au venit din Ungaria în 2022.

Das Gupta susține acest lucru prin faptul că, potrivit datelor de la Ministerul de Interne austriac, „rutele de contrabandă trec în principal prin Serbia și Ungaria”.

Potrivit taz.de, 70% dintre migranții acceptați în Austria nu au fost anterior înregistrați în nicio altă țară europeană. Potrivit acestora, explicația este că majoritatea refugiaților sunt pur și simplu transferați din Ungaria în Austria. În același timp, anunțurile de la Ministerul de Interne și de la Poliția Ungară contrazic faptul că autoritățile maghiare sunt implicate activ în conducerea „migranților” în Austria. În comunicatele lor, ei menționează întotdeauna granița cu Serbia, unde escortează înapoi imigranții ilegali capturați.

România se află așadar într-o situație dificilă: deși este mai puțin atractivă pentru refugiați decât Ungaria, și chiar dacă migranții aleg ruta „maghiară”, austriecii le împiedică intrarea în spațiul Schengen. Faptul că Ungaria este „mai populară” în rândul refugiaților a fost raportat recent de ORF, mass-media austriacă.

Potrivit știrilor de la radioul Ö1 - care face parte din mass-media publică ORF - există practic două modalități de a ajunge în Austria ca migrant din Serbia.

Una dintre rutele migranţilor este direct în Ungaria., iar cealaltă trece şi prin România. Totuși, potrivit Ö1, acesta din urmă își pierde din ce în ce mai mult „atractivitatea” pentru migranți, deși justifică parțial atitudinea lui Nehammer.

În plus, site-urile web ale Ö1 și ORF subliniază și faptul că Nehammer a încercat să coopereze cu cele două țări, adică Ungaria și Serbia, prin care trece ruta mai populară a refugiaților. În iunie, de exemplu, cancelarul ia invitat pe Viktor Orbán și pe președintele sârb să consolideze cooperarea celor trei țări pentru a opri migrația. În acest sens, Der Standard notează că Orbán se comportă diferit față de Aleksandar Vucic. În timp ce sârbii au abolit sau au limitat posibilitatea de a intra fără viză din unele țări, ceea ce agravează problema migrației, Orbán „se angajează în activități distructive”. Guvernul său a eliberat traficanți de carne vie, ceea ce a fost criticat chiar și de FPÖ

Potrivit Ö1, România se apără mai eficient decât Ungaria, care a construit un gard de patru metri înălțime: forțele române de apărare a frontierei au fost echipate cu camere termice și drone. În plus, polițistul român de frontieră e bine echipat tehnic și este susținut și de organizația europeană de grăniceri, Frontex, mai notează presa maghiară.

Conform Ö1, „traseul maghiar” a devenit mai atractiv dintr-un alt motiv. În mod paradoxal, este vorba despre faptul că Ungaria nu aderă la standardele europene în domeniul azilului. Repatrierea refugiaților nu funcționează în cazul Ungariei. Tocmai de aceea aleg migranții această rută, pentru că dacă, de exemplu, au fost înregistrați pentru prima dată în România și ajung în Austria sau Germania, pot fi trimiși înapoi în țara care i-a înregistrat prima dată, în principal din cauza „regulilor de la Dublin”.

Regulile Dublin funcționează între Austria și România: în 2022, austriecii au trimis 94 de persoane înapoi în România, iar această tendința este ascendentă, potrivit ORF. În schimb, refugiații nu pot fi trimiși înapoi în Ungaria, unde instanțele europene au decis că drepturile omului în cazul refugiaților nu sunt garantate. Astfel, în mod paradoxal, prin nerespectarea normelor europene, ORF spune că Ungaria devine atractivă pentru refugiați, deoarece, dacă reușesc să ajungă într-o altă țară din UE, nu sunt amenințați cu trimiterea înapoi în Ungaria.

La aceasta se poate adăuga faptul că Ungaria nu înregistrează refugiații care sosesc aici, ci îi trimite înapoi la granița sârbă: „În raportul nostru de anul trecut, am scris că migranții încearcă să traverseze Ungaria de mai multe ori, unii dintre ei fiind deja cunoscuți personal de către ghizii MÁV”.

Membrii Schengen s-au angajat să elimine sau să reducă la minimum controalele la frontieră – acesta este scopul acordului. Cu toate acestea, Austria, de exemplu, care s-a opus prin veto intrării României în noiembrie și care continuă să își mențină această poziție, exploatează „lacunele” din acord la frontiera dintre Ungaria și Slovenia. Astfel, invocând drept pretext criza migrației, aceasta își sporește controalele în special asupra mașinilor ungurești, sârbești și românești, relatează Puls24.at.

Austria își monitorizează controalele la frontieră pentru că are cel mai mare număr de cereri de azil pe cap de locuitor din Europa, potrivit Politico, și pentru că se apropie alegerile din 2024, iar țara este din ce în ce mai mult de extremă dreapta. Nu numai că Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală și anti-imigrație, a devenit cel mai puternic partid în sondajele de opinie, dar și activiștii chiar mai radicali decât FPÖ au manifestat împotrivă.

CITEȘTE ȘI        -        Raiffeisen Bank spune că „lucrează” să părăsească Rusia, dar în același timp le crește substanțial salariile celor 10.000 de angajați de acolo

Partidul lui Nehammer, al treilea în sondaje

În ultima perioadă, Partidul Popular Austriac (ÖVP), aflat la guvernare, a coborât pe locul al treilea în sondaje:

FPÖ - 28%
SPÖ, social-democrat - 24%,
ÖVP - 23%.

Practic, Partidul Poporului, care avea încă peste 37% la alegerile din 2019, se plasează acu cu 14% mai jos decât acum patru ani.

Cancelarul austriac, unul dintre cei mai importanți parteneri occidentali ai lui Viktor Orbán, blochează astfel aderarea României la Schengen. Totuși, acest lucru intră în contradicție și cu planurile premierului ungar, Orbán declarând în iulie, la Băile Tușnad, că: „le recomandăm, de asemenea, fraților și surorilor noastre din România să ia act de faptul că Ungaria sprijină pe deplin cea mai mare ambiție națională a României în prezent, aderarea la Schengen, și am dori să subliniem că, de la 1 iulie 2024, Ungaria va deține președinția Uniunii Europene și că prioritatea programului nostru este obținerea aderării României la Schengen”.

Orbán a lăsat de asemenea să se înțeleagă – așa cum știam mai devreme – că va încerca să coopereze cu stânga de la București (sau mai exact cu populiștii care se numesc de stânga). În trecut, în urmă cu patru sau cinci ani, de exemplu, el a dezvoltat o relație strânsă cu Liviu Dragnea, liderul PSD social-democrat.

Dar Dragnea a fost în scurt timp arestat și încarcerat. Când a ieșit din închisoare, Marcel Ciolacu, odinioară omul lui Dragnea, devenise președintele partidului PSD și principalul adversar politic al liderului expatriat încarcerat. De altfel, Ciolacu a devenit și prim-ministru al României în această vară.

PSD și PNL, cealaltă mare grupare politică din România, se află în prezent într-o mare coaliție guvernamentală, prim-miniștrii celor două partide făcându-și rotația la București (între timp, UDMR a fost exclusă din marea coaliție, iar cele două partide complotează acum pentru a elimina din legislativ partidul maghiarilor din România prin ridicarea pragului de intrare în parlament), mai scriu maghiarii.

În spiritul cooperării în cadrul marii coaliții, Ciolacu a preluat recent guvernarea de la generalul Nicolae Ciuca, președintele PNL „așa cum era programat” în acordul coaliției. Prin urmare, Orbán ar trebui să lucreze cu un șef de guvern „bine familiarizat” cu politica românească, dacă vrea cu adevărat să vadă Bucureștiul în spațiul Schengen, mai scrie publicația maghiară care subliniază că Orbán a avut deja o întâlnire cu Marcel Ciolacu.

Când a participat ultima data la Băile Tușnad, premierul ungar a făcut unele aluzii ironice la adresa guvernării din România: „Între timp, tot ce putem spune este că România are un nou prim-ministru, Dumnezeu să-l binecuvânteze! Un nou prim-ministru: o nouă șansă. Poate că din asta va ieși ceva bun pentru amândoi. De când am devenit prim-ministru, el este al douăzecilea premier român. Să sperăm că va funcționa pentru a douăzecea oară.”

Orbán și Ciolacu chiar pot încerca acum. Nu va fi ușor, de exemplu, să convingă Austria că Schengen ar trebui să fie lărgit, mai scrie publicația maghiară. Comentând veto-ul de anul trecut de la Viena, Ciolacu, pe atunci președinte al Camerei Deputaților, a declarat că „rezistența necinstită” a Austriei a fost un cadou de Crăciun pentru Vladimir Putin. „Astăzi, unitatea și stabilitatea europeană au suferit o lovitură serioasă din partea unei țări care și-a abandonat omologii europeni în vremuri dificile pentru a servi interesele Rusiei”, a declarat el în decembrie.

România este unul dintre cei mai angajați membri NATO față de Ucraina și, împreună cu Polonia și statele baltice, a fost cel mai puternic sprijin pentru Kiev. Politicienii austrieci au mai primit în România o serie de critici după veto-ul de anul trecut (în principal din cauza legăturilor lor cu Rusia) și, iar unii oficiali români chiar au anunțat un boicot economic al companiilor austriece care operează în România, după ce a reieșit că Nehammer obstrucționează libera circulație a rezidenților țării.

Dar nu doar românii privesc cu suspiciune la Nehammer. Potrivit cotidianului german Tageszeitung (taz.de), 526 de europarlamentari din PE au votat în favoarea unei aderări mai rapide a României și Bulgariei la spațiul Schengen, iar doar 57 au fost împotrivă.

„Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație în cadrul UE reprezintă o povară socială și economică pentru întreprinderile și populația celor două țări. Cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu așteptări, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu cei care locuiesc în spațiul Schengen”, a subliniat Parlamentul European, potrivit 24.hu.

Acest lucru arată cât de singură este în Europa coaliția de guvernare austriacă formată din Partidul Popular conservator și Verzi. Veto-ul austriac l-a determinat pe omul de afaceri român și fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, de exemplu, să ceară daune de 200 de milioane de euro – pe lună. Atât spune el că a avut de suferit economia românească.

Potrivit unuia dintre comisarii europeni, Virginijus Sinkevicius, una dintre principalele priorități ale Comisiei de la Bruxelles în a doua jumătate a acestui an, în timpul președinției spaniole, este de a face posibilă aderarea României și Bulgariei la Schengen. Acesta este, de asemenea, unul dintre obiectivele principale ale președinției spaniole, a adăugat el, și se dorește atingerea acestui obiectiv până la sfârșitul acestui an. Ambasadorul Spaniei la București, Jose Antonio Hernandez Perez-Solorzano, a declarat că aderarea Bulgariei și României ar putea fi pe agenda reuniunii din toamnă a miniștrilor de justiție și afaceri interne.

În România, politicienii din marea coaliție sunt încrezători că țara lor va reuși să adere la spațiul Schengen în acest an. De asemenea, ei își pun încrederea în primul rând în președinția spaniolă a UE, nu în unguri și nici în promisiunile lui Viktor Orbán în Toscana.

Totuși, este posibil ca președinția ungară a UE să nu fie ideală pentru aderarea României, întrucât alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în prima jumătate a anului 2024.

Acestea fiind spuse toate acestea, dacă Viktor Orbán ar fi vrut cu adevărat să facă ceva pentru „frații săi români” (sau, poate mai probabil, pentru libera circulație a maghiarilor din Transilvania), așa cum a susținut în Tusványos, nu ar fi blocat reformele europene în materie de azil. Dar, deocamdată, Ungaria și Polonia stau în calea reformelor, iar în schimb, austriecii – care, potrivit unei analize poloneze, s-au întors împotriva României foarte brusc și neașteptat anul trecut – blochează aderarea României și Bulgariei la Schengen. Viktor Orbán și Karl Nehammer fac astfel imposibilă, pentru moment, trecerea liberă a frontierelor europene de către cetățenii români.

CITEȘTE ȘI       -      Austria și Ungaria, plasate pe lista de „idioți utili“ ai lui Putin. Cum a mințit Nehammer în favoarea Rusiei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News