În condițiile în care natalitatea în România nu va fi îmbunătățită, țara noastră va cunoaște, alături de alte patru state membre UE, cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației în următoarele decenii, ceea ce va duce la scăderea PIB-ului potenţial, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, precum și la afectarea ratei interne de economisire şi, implicit, a investiţiilor, potrivit BCR.
Raportul "Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România", realizat de divizia BCR Cercetare, reliefează care este raportul salariați pensionari, cum va evolua el și care sunt consecințele îmbătrânirii populației.
Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari. Potrivit raportului BCR, în prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită, scrie Mediafax. Populația României va îmbătrâni într-un ritm mai accelerat în următorii 20 de ani faţă de ultimii 20 de ani, țara noastră aflându-se, alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia, în top 5 state membre UE, care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011. Consecințele îmbătrânirii populației din România Situația este alarmantă, deoarece îmbătrânirea și reducerea populației va avea, în principal, implicații economice. Astfel, o primă consecinţă este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. O altă consecință a îmbătrânirii populației este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creşterii economice, cât şi pe partea de cheltuieli, statul fiind pus în situația să le crească pentru asistenţă socială şi sănătate. Ori, orice creştere a cheltuielilor publice pentru protecţie socială peste nivelul actual poate avea loc numai în condiţiile în care are loc şi o creştere a ponderii veniturilor bugetare în PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, de 32,9% din PIB în 2011. Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri. Cea de-a treia consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei constă în afectarea ratei interne de economisire şi, implicit, a investiţiilor. "Stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice - depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat, piaţă de capital", a spus Eugen Sinca, economist BCR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
