"Proiectul 'România Educată' este un proiect care, ca dezbaterea de astăzi, îşi doreşte mai degrabă decât să răspundă la întrebarea cum sau câte ore în cazul planurilor cadru, să se aplece întrebărilor mai fundamentale de tipul: de ce sau pentru cine. De aceea, preşedintele României, deşi nu are atribuţii executive în Educaţie, (...) poate media în societate dezbaterea între instituţiile statului şi ce înseamnă societate în ansamblul ei, ne referim la toate categoriile interesate şi implicate în Educaţie. Noi ne-am propus ca anul acesta să lansăm o viziune şi o strategie pe termen lung. (...) Din aproape în aproape, am ajuns la structura proiectului 'România Educată' care în anul 2016 s-a lansat. (...) Anul trecut a fost unul al lucrului în echipe de experţi, au fost şapte grupuri de lucru. (...) Aşa am ajuns la subiectul carierei didactice, (...) ne-am uitat la managementul educaţional, la echitate, ne-am uitat la învăţământul superior şi la cercetare, ne-am uitat la învăţământ profesional şi tehnic, (...) educaţia timpurie. În linii mari, al şaptelea grup de lucru s-a aplecat asupra subiectului evaluărilor, pentru că în România, dacă avem o sursă de ştiri mediatice, aceea este rezultatul la evaluări. (...) Ceea ce sperăm noi este ca, în această primă jumătate de an, să lansăm viziunea, strategia şi de la ea să poată pleca alte lucruri, de exemplu planuri de măsuri, (...) eventual legi şi aşa mai departe", a afirmat Deca, la o dezbatere de profil.
România, accent pe numărul de ani de școală
Ea a precizat că unul dintre subiectele abordate în cadrul proiectului "România Educată" se referă la găsirea unui răspuns la întrebarea "Care este arhitectura sistemului de învăţământ?".
"Cele mai mari dispute pe care noi le-am văzut au fost cele legate de (...) liceu. (...) Deşi discursul vizavi de învăţământul dual (...) a mai prins aripi, tot nu am rezolvat problema diferenţelor esenţiale de rezultat, între unele tipuri de licee şi alte licee. Şi atunci vine întrebarea: care este rolul acestui liceu, cum se alătură el parcursului educaţional de până atunci şi cum facem, mai pe şleau, să nu ratăm jumătăţi de generaţii, că, de fapt, cam asta ne spun cifrele (...) ceea ce, pentru o ţară cu declin demografic şi migraţie masivă, este cataclismic, pentru orice fel de tipuri de politică, pentru orice viitor. (...) România este o ţară care pune preţ pe tipul de şcoală şi pe numărul de ani de şcoală. Să ne uităm la vorbirea curentă, colocvială: 'nu are decât opt clase' sau 'are mai puţine clase ca trenul'. (...) Ştim toate acestea, ar trebui să vedem dacă modul în care asigurăm accesul la aceste şcoli şi modul în care primesc ele resurse şi sunt ele gândite din punct de vedere al scopului lor ne asigură obiectivele pe care ni le dorim. (...) În mare, două lucruri: calitate şi echitate. Ne dorim, copiii să aibă acces la Educaţie de calitate şi să nu fie împiedicaţi de motive externe lor să o acceseze. Uitându-ne la un singur indicator, modul de acces la liceu ne dăm seama că deja avem o problemă. Evaluarea naţională, în esenţă, se uită sumativ la ce s-a întâmplat până atunci şi gradul de predicţie cum va performa copilul într-o formă de educaţie sau alta, după teoretic sau după vocaţional-profesional, este minimal. (...) Deci, din start, plecăm cu o neconcordanţă între scopul şi forma unui examen şi modul în care este el folosit mai departe", a susţinut Deca, conform Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
