Prin această directivă, Guvernele evită bail-out-ul, adică salvarea băncilor cu banii statului, iar salvarea băncilor se va face cu banii deponenților. Salvarea băncilor cu banii de la Guvern este justificată de rolul băncilor în economie: oferă locuri de muncă, susțin circuitul economic, producția. Modelul bail-out este aplicat în SUA. Europa vrea acum să aplice bail-in, să salveze băncile cu banii oamenilor ce conturi deschise la respectivele bănci. Decizia CJUE reaprinde scandalul creditelor neperformante.
Care este riscul
Potrivit economistului Ionel Blănculescu, marii deținători de capital se tem că rămân fără bani dacă vor continua să-i țină în băncile europene. Urmarea este migrarea capitalului spre alte active sau spre alte țări care nu aplică directiva și care nu le supune economiile la riscul de a fi pierdute pentru salvarea băncilor. SUA, Singapore sunt, potrivit economistului citat, posibile destinații ale banilor din UE, dar și Marea Britanie, care va încerca să profite de Brexit și nu va aplica decizia. Ionel Blănculescu crede că nici Elveția nu o va aplica. În această situație, capitalul din băncile europene se mută în bănci unde riscul de bail-in este exclus.
VEZI ȘI: Urgia vine din bănci. Explodează cea mai mare amenințare pentru România
CJUE, prin decizia luată, determină capitalul să iasă din băncile europene. Când banul lichid iese din piață, se văd mult mai bine creditele neperformante. Europa e pe punctul de a se prăbuși într-o criză financiară urmată de o criză economică.
Bănci din afara UE deja au început să le ofere variante marilor deponenți de a-și salva banii. Ele vin cu cel mai puternic argument: că sunt din țări care nu aplică directiva în urma decizie CJUE.
VEZI ȘI: "UE salvează băncile falite prin subminarea statelor și jefuirea cetățenilor". Consecințe grave
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
