Părţi din mass-media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public prin partizanat politic şi prin asimilarea temelor impuse de politicieni, fenomenul ştirilor false (FAKE NEWS) contaminând şi spaţiul media din România şi contribuind la consolidarea unor naraţiuni alternative, în care acţiunile politicienilor de la putere sunt legitimate, iar cele ale contestatarilor sunt demonizate, se arată în Raportul privind Libertatea Presei în România 2017-2018, dat publicităţii joi.
Potrivit raportului, realizat în cadrul Programului FreeEx al Active Watch, abaterile etice şi profesionale grave ale televiziunilor de ştiri au declanşat reacţii din partea publicului şi a societăţii civile. Pe perioada amintită, raportorii consideră că au continuat atacurile de presă la adresa magistraţilor din partea unor instituţii media, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cerând Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) protecţie.
În document se remarcă faptul că la sfârşitul anului trecut a fost elaborat un proiect de lege 'pentru demiterea mai uşoară a conducerii Agerpres'.
'Pe 30 octombrie 2017, Senatul a adoptat un proiect de modificare a legii Agerpres iniţiat de un grup de senatori ai Partidului Social Democrat, printre care şi ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale în funcţie la acea dată, Lucian Romaşcanu. Proiectul aduce o singură modificare legii Agerpres , anume schimbarea modului în care poate fi demis directorul acestei instituţii. Mai exact, acesta ar urma să poată fi demis de către Parlament oricând pe parcursul mandatului, prin respingerea raportului anual de activitate, fără însă ca în proiectul de lege să fie incluse şi criteriile care ar putea duce la respingerea raportului (de exemplu, neîndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Anuală adoptată de Agerpres)', se menţionează în raport.
Mai multe organizaţii care promovează libertatea presei în România şi în Europa, printre care Reporteri fără Frontiere şi European Center for Press and Media Freedom, alături de ActiveWatch, MediaSind şi alte organizaţii locale, au comentat că ţinta urmărită era în mod vizibil schimbarea de urgenţă de la conducerea acestei instituţii a directorului în funcţie.
[citeste si]
Potrivit sursei citate, în scrisoarea adresată de organizaţiile de media menţionate către senatori, înaintea votului din plenul Senatului, acestea au afirmat că:
'În fapt, mecanismul prin care în prezent Televiziunea şi Radioul public stau la cheremul partidului sau al coaliţiei aflate la guvernare urmează a fi adoptat şi pentru Agenţia Naţională de Presă. Respingerea raportului anual al Radioului şi Televiziunii publice, fără existenţa unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea Televiziunii publice, din 2000 şi până în prezent, doar un singur preşedinte - director general (PDG) să îşi poată încheia mandatul, iar acea persoană, întâmplător sau nu, era agreată de Partidul Social Democrat'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
